Ce este depresia?
Toate evenimentele din viața noastră au un impact direct asupra stării noastre emoționale. Uneori suntem mai triști sau mai apatici, alteori experimentăm o stare de calm și echilibru sau suntem fericiți și mulțumiți de ceea ce trăim. Pendularea aceasta energetică și emoțională este normală pentru fiecare dintre noi. Atunci când este să ne referim la depresie, îngrijorarea apare în momentul în care sensul vieții este anulat sau nu mai este deloc perceptibil și starea emoțională în care ne aflăm este una apăsătoare și nu ne mai dorim ”să fim”.
Depresia (cunoscută și sub numele de depresie majoră, tulburare depresivă majoră sau depresie clinică) este o tulburare de dispoziție comună, dar gravă. Aceasta provoacă simptome severe care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și se ocupă de activitățile zilnice, cum ar fi somnul, modul în care se alimentează sau munca.
Depresia se poate întâmpla la orice vârstă, dar de multe ori începe la maturitate. Depresia este acum recunoscută ca apărând la copii și adolescenți, deși copiii pot exprima mai multă iritabilitate sau anxietate decât tristețe. Multe tulburări cronice de dispoziție și anxietate la adulți încep ca niveluri ridicate de anxietate în copilărie.
Depresia, în special la vârsta mijlocie sau mai înaintată, poate apărea împreună cu alte boli medicale grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inimă, durerea cronică și boala Parkinson. Aceste condiții sunt adesea mai grave atunci când depresia este prezentă, iar cercetările sugerează că persoanele cu depresie și alte boli medicale tind să aibă simptome mai severe ale ambelor boli.
Uneori, o problemă de sănătate fizică, cum ar fi boala tiroidiană sau medicamentele luate pentru o boală, provoacă efecte secundare care contribuie la depresie.
Depresia este comună. De exemplu, cercetătorii estimează că aproape 7% dintre adulții din Statele Unite suferă de depresie în fiecare an. Mai mult de 16% dintre adulții din SUA — în jur de 1 din 6 persoane — vor experimenta depresie la un moment dat în viața lor. Aproximativ 4,4% dintre copiii din Statele Unite suferă de depresie. Conform OMS, depresia afectează în prezent peste 280 de milioane de oameni.
Cu toate acestea, cercetătorii cred că aceste estimări sunt mai mici decât realitatea, deoarece mulți oameni nu caută ajutor medical pentru simptome de depresie și nu primesc un diagnostic.
Tipuri de depresie
Depresia este o tulburare de dispoziție care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului. De asemenea, numită tulburare depresivă majoră sau depresie clinică, aceasta afectează modul în care simțim, gândim și ne comportăm și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice. S-ar putea să avem probleme în a face activități normale de zi cu zi și, uneori, s-ar putea să simțim ca și cum viața nu merită trăită.
Mai mult decât o simplă stare de melancolie profundă, depresia nu este o slăbiciune și nu putem pur și simplu să “sărim” din ea. Depresia poate necesita tratament pe termen lung.
Deși depresia poate apărea o singura dată în timpul vieții, oamenii au de obicei mai multe episode depresive. În timpul acestor episoade, simptomele apar în cea mai mare parte a zilei, de obicei aproape în fiecare zi și pot include:
- Sentimente de tristețe, goliciune sau lipsă de speranță
- Izbucniri furioase, iritabilitate sau frustrare, chiar și în raport cu probleme mici
- Pierderea interesului sau plăcerii în majoritatea sau în toate activitățile normale, cum ar fi viața sexuală, hobby-urile sau sportul
- Tulburări de somn
- Oboseală și lipsă de energie, astfel încât chiar și sarcinile mici necesită un efort suplimentar
- Scăderea poftei de mâncare și scădere în greutate sau creșterea poftei de mâncare și creștere în greutate
- Anxietate, agitaţie sau nelinişte
- Gândire lentă, vorbire sau mișcări lente ale corpului
- Sentimente de inutilitate sau vinovăție, fixarea pe eșecurile trecute sau vina de sine
- Probleme de gândire, concentrare, luarea deciziilor și prezența ruminațiilor
- Gânduri frecvente sau recurente de deces, gânduri suicidare, tentative de suicid
- Probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate sau dureri de cap
Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt de obicei suficient de severe pentru a provoca probleme vizibile în activitățile de zi cu zi, cum ar fi locul de muncă, școala, activitățile sociale sau relațiile cu ceilalți. Unii oameni se pot simți în general nefericiți fără să știe de ce.
Pentru a putea fi pus diagnosticul de depresie, simptomele trebuie să fie prezente timp de cel puțin 2 săptămâni. Există diferite tipuri de depresie, dintre care unele se dezvoltă din cauza unor circumstanțe specifice.
- Depresia majoră include simptome de stare depresivă sau pierderea interesului (de cele mai multe ori timp de cel puțin 2 săptămâni) care interferează cu activitățile zilnice.
- Tulburarea depresivă persistentă (numită și distimie sau tulburare distimică) constă în simptome mai puțin severe de depresie care durează mult mai mult, de obicei timp de cel puțin 2 ani.
- Depresia perinatală este depresia care apare în timpul sarcinii sau după naștere. Depresia care începe în timpul sarcinii este depresia prenatală, iar depresia care începe după nașterea copilului este depresia postpartum.
- Tulburarea afectivă sezonieră este depresia care vine odată cu schimbarea anotimpurilor, cu simptome care încep de obicei în toamna târzie sau începutul iernii și se ameliorează în primăvară și vară.
- Depresia cu simptome de psihoză este o formă severă de depresie în care o persoană prezintă simptome de psihoză, cum ar fi iluzii (credințe false fixe) sau halucinații (a auzi sau a vedea lucruri pe care alții nu le aud sau nu le văd).
- Persoanele cu tulburare bipolară (numită anterior depresie maniacală sau boală maniaco-depresivă) prezintă, de asemenea, episoade depresive, în timpul cărora se simt triste, indiferente sau fără speranță, combinate cu un nivel foarte scăzut de activitate. Dar o persoană cu tulburare bipolară are, de asemenea, episoade maniacale (sau mai puțin severe, adică hipomaniacale) sau stări în care s-ar putea simți foarte fericiți, exuberanți și cu o creștere marcantă a nivelului de activitate.
Alte tulburări depresive găsite în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, Ediția a cincea (DSM-5-TR) includ tulburarea de dereglare a dispoziției (diagnosticată la copii și adolescenți) și tulburarea disforică premenstruală (care afectează femeile în jurul menstrei).
Cauzele și simptomele depresiei
Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a depresiei. Ei cred că mai mulți factori contribuie la dezvoltarea sa, inclusiv:
- Chimia creierului: Un dezechilibru al neurotransmițătorilor, inclusiv serotonina și dopamina, contribuie la dezvoltarea depresiei.
- Genetică: Dacă avem o rudă de gradul întâi (părinte biologic sau frate) cu depresie, avem aproximativ de trei ori mai multe șanse de a dezvolta această afecțiune decât populația generală. Cu toate acestea, putem avea depresie fără un istoric familial al acesteia.
- Evenimente de viață stresante: Experiențele dificile, cum ar fi moartea unei persoane dragi, trauma, divorțul, izolarea și lipsa de sprijin, pot declanșa depresia.
- Condiții medicale: Durerea cronică și afecțiunile cronice, cum ar fi diabetul, pot duce la depresie.
- Medicamente: Unele medicamente pot provoca depresie ca efect secundar. Consumul de substanțe, inclusiv alcoolul, poate provoca, de asemenea, depresie sau o poate înrăutăți.
Depresia poate afecta pe oricine, inclusiv copii și adolescenți. Femeile sunt mai susceptibile de a avea depresie decât bărbații.
Având anumiți factori de risc, este mai probabil să dezvoltăm depresie. De exemplu, următoarele condiții sunt asociate cu rate mai mari de depresie:
- Boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson
- Accident vascular cerebral
- Scleroză multiplă
- Cancer
- Degenerescenţă maculară
- Durere cronică
Simptomele depresiei la copii și adolescenți
Semnele și simptomele comune ale depresiei la copii și adolescenți sunt similare cu cele ale adulților, dar pot exista unele diferențe. La copiii mai mici, simptomele depresiei pot include:
- tristețe
- iritabilitate
- agățare
- îngrijorare
- dureri
- refuzul de a merge la școală
- subponderalitatea
La adolescenți, simptomele pot include
- tristețe
- iritabilitate
- dispoziție apatică și stimă de sine scăzută
- furie
- performanță slabă sau prezența slabă la scoală
- senzație de neînțelegere și sensibilitate extremă
- consum de droguri recreaționale sau alcool
- mănâncă sau doarme prea mult
- auto-vătămare
- pierderea interesului pentru activitățile normale și evitarea interacțiunii sociale
Simptomele depresiei la adulții mai în vârstă
Depresia nu este o parte normală a îmbătrânirii și nu ar trebui niciodată minimalizată. Din păcate, depresia este adesea nediagnosticată și netratată la adulții mai în vârstă și de aceea aceștia se pot simți reticenți în a căuta ajutor. Simptomele depresiei pot fi diferite sau mai puțin evidente la adulții în vârstă, cum ar fi:
- Dificultăți de memorie sau schimbări de personalitate
- Dureri fizice
- Oboseală, pierderea poftei de mâncare, probleme de somn sau pierderea interesului pentru sex — care nu sunt cauzate de o afecțiune medicală sau de medicamente
- De multe ori doresc să rămână acasă, mai degrabă decât să meargă să socializeze sau să facă lucruri noi
- Gândire sau sentimente suicidare, în special la bărbații mai în vârstă
Cum se tratează depresia?
Depresia, chiar și în cele mai grave cazuri, poate fi tratată. Cu cât se începe tratamentul mai devreme, cu atât este mai eficient. Depresia este de obicei tratată cu psihoterapie, medicamente sau o combinatie a celor două. Depresia este una dintre cele mai tratabile condiții de sănătate mintală. Aproximativ 80% până la 90% dintre persoanele cu depresie care caută tratament răspund în cele din urmă bine la tratament.
Psihoterapia. Mai multe tipuri de psihoterapie pot ajuta persoanele cu depresie, învățându-le noi modalități de gândire și comportament și ajutându-le să-și schimbe obiceiurile care contribuie la depresie. Terapeutul ne ajută să identificăm și să schimbăm emoțiile, gândurile și comportamentele nesănătoase.
Medicamentele. Medicamentele prescrise numite antidepresive pot ajuta la schimbarea chimiei creierului care provoacă depresie. Există mai multe tipuri diferite de antidepresive și poate dura ceva timp până ne dăm seama care este cel mai bun pentru noi. Unele antidepresive au efecte secundare care se îmbunătățesc adesea cu timpul.
Medicină complementară. Aceasta implică tratamente pe care le putem primi împreună cu medicina tradițională occidentală. Persoanele cu depresie ușoară sau simptome în curs de desfășurare își pot îmbunătăți bunăstarea cu terapii cum ar fi acupunctura, masajul, hipnoza și biofeedback-ul.
Terapia de stimulare a creierului. Terapia de stimulare a creierului poate ajuta persoanele care au depresie severă sau depresie cu psihoză. Tipurile de terapie de stimulare a creierului includ terapia electroconvulsivă (ECT), stimularea magnetică transcraniană (TMS) și stimularea nervului vag (VNS).
Unii oameni se confruntă cu depresie rezistentă la tratament atunci când starea nu se îmbunătățește și după ce au încercat cel puțin două medicamente antidepresive. Dacă tratamentele precum psihoterapia și medicamentele nu reduc simptomele depresive sau dacă nevoia de ameliorare rapidă a simptomelor este urgentă, terapia de stimulare a creierului poate fi o opțiune de explorat.
Există, de asemenea, lucruri pe care le putem face acasă fiecare dintre noi pentru a ajuta la îmbunătățirea simptomelor depresiei, dar și pentru a ne menține starea de sănătate și anume:
- Exerciții fizice regulate
- Obținerea unui somn de calitate (nu prea puțin sau prea mult)
- Dietă sănătoasă și variată
- Evitarea alcoolului care este un depresiv
- Să petrecem timp cu oamenii de care ne pasă și care ne împlinesc
- Să practicăm recunoștința pentru tot ceea ce este bun și frumos
- Să lucrăm constant la a fi persoane empatice și conștiente de impactul comportamentului nostru asupra propriei persoane și asupra celor din jur
- Să ne definim limite sănătoase și să le respectăm
Depresia are multe fețe, o suferință emoțională silențioasă și ascunsă de ochii cunoscuților…din rușine, din frică, din dificultatea de a o pune în cuvinte, din teama de a nu te simți fără valoare. Poate că treci prin viață pastrandu-te ocupat/a, glumind, utilizând sarcasmul sau auto-ironia. Poate că te ții la distanță de ceea ce simți și eviți pur și simplu să te uiți cu adevărat la problemă, pentru că te temi să nu descoperi că te afectează și pe tine. Este ca și cum ai fi prins/a pe nisipuri mișcătoare, cu cât încerci să treci mai departe, cu atât te afunzi mai tare.
Referințe:
https://www.youtube.com/watch?v=yEGVmiudF-o
”Demonul amiezii”, de Andrew Solomon
”Legături pierdute”, de Johann Hari
”Antidot pentru depresie”, de Lisa Miller
