Procrastinarea: O problemă a lumii moderne pentru care există soluții

Procrastinarea: O problemă a lumii moderne pentru care există soluții- clinicaaproape.ro
Conținut articol

Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă atât adulții, cât și copiii în ziua de astăzi este timpul insuficient pentru rezolvarea tuturor sarcinilor unei zile. În timp ce unii adoptă zicala „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi”, alții se lasă pradă unui comportament mai puțin responsabil conform căruia poți evita să faci o treabă până când nu mai este nevoie sau cu ajutorul norocului se rezolvă de la sine.

Pe lângă acestea, există un alt comportament destul de nociv, și anume procrastinarea sau amânarea acțiunii până într-un moment în care ne simțim în stare sau pur și simplu lucrul respectiv nu mai suportă întârziere. Această problemă comportamentală se datorează mai multor factori care în zilele moderne se adună și afectează atât persoane adulte, cât și copii.

Cuvântul procrastinare este de etimologie latină, însemnând a lăsa pe mâine, a începe de mâine, așadar, este o problemă apărută nu doar la omul modern, ci încă din cele mai străvechi vremuri. Doar că în ziua de azi, cauzele și soluțiile sale sunt altele.

Ce este și ce nu este procrastinarea și există posibilitatea îndreptării acestui comportament? Un răspuns simplu este că da, sunt mai multe soluții la care oamenii pot apela, astfel încât să nu se simtă copleșiți și să învețe sau să reînvețe să își gestioneze timpul în mod inteligent.

1. Procrastinarea – Definiție

Cea mai simpla definiție a procrastinării este amânarea momentului în care realizezi o sarcină, o activitate, o îndatorire, până la limita maximă a întârzierii. Cuvântul provine din latină unde „pro” (înainte) și „crastinus” (de mâine) se unesc și formează „procrastinatus”.

Cu toate că, la prima vedere, amânarea unor sarcini nu pare periculoasă, cu timpul obișnuința poate duce la întârzieri repetate nu doar la treburile pe care le ai de făcut acasă, ci și la serviciu, rezultând într-un comportament repetitiv care se poate croniciza, devenind o afecțiune cu consecințe asupra întregii vieți ale unei persoane.

1.1. Ce înseamnă procrastinare?

Cu toate că a fost definită, ce este totuși procrastinarea pentru majoritatea oamenilor? Este un comportament care poate apărea atât la adulți, cât și la copii, la aceștia din urmă fiind cu atât mai nociv cu cât vârsta este mai mică, primii ani de viață fiind și cei în care ei învață să devină responsabili și să realizeze diverse sarcini în funcție de capacitățile lor psihice și fizice.

Procrastinarea a devenit, din păcate, o problemă a lumii moderne unde mai mulți factori se combină și duc nu doar la amânarea unor sarcini mai mult sau mai puțin importante, ci chiar la lipsa asumării responsabilității sau aglomerarea mai multor îndatoriri care pot duce la epuizare psihică. Există, însă, și soluții care pot duce, în primă fază, la înțelegere și în a doua parte, la rezolvarea acesteia.

Poate fi evitată procrastinarea? Depinde de mai mulți factori, printre care cât de bine înțelegi că lucrurile făcute la timpul lor te vor ajuta mai târziu, precum și starea de bine și de liniște pe care ți-o oferă gândul că ți-ai terminat treaba pentru ziua respectivă. În acest sens, însă, este bine să ții cont și de faptul că nu este bine să te aglomerezi într-atât încât să ajungi la epuizare și oboseală fizică și psihică.

Pentru a înțelege și mai bine ce este procrastinarea, la fel de bine te poate ajuta să înțelegi ce nu este ea, pentru a o recunoaște.

1.2. Ce NU este procrastinarea

Cu siguranță ai tot auzit vorbindu-se despre echilibru și o măsură pentru tot și pentru toate, ceea ce în teorie sună foarte bine. În practică însă, fiecare om este diferit, iar aceste limite sunt și ele la fel.

Așadar, dacă procrastinarea este amânarea începerii unei activități, ce nu este ea?

Procrastinarea nu este:

  • amânarea cu doar câteva minute a unei sarcini sau, mai bine zis, nepericlitarea termenului-limită până la care trebuie să termini treaba respectivă;
  • pauzele nu înseamnă nici ele procrastinare, atât timp cât sunt planificate sau ești conștient că acestea nu trebuie să dureze mai mult decât este necesar;
  • lene sau relaxare, în acestea două persoanele fiind conștiente de faptul ca nu vor să facă ceva, respectiv se bucură de timpul liber pe care îl au.

Pentru că acest comportament este întâlnit atât la adulți, cât și la copii, este bine să ținem cont că în ultima situație nu există o conștientizare a acestei amânări, cel puțin în primii ani de viață, atunci când părinții au tendința de a face diverse lucruri în locul celor mici.

Procrastinarea poate avea diverse cauze, de aceea este bine să nu generalizam, mai ales că ea este adesea confundată cu lenea. Această ignorare a sarcinilor poate apărea și ca urmare a unei lipse de motivație sau chiar a nefericirii și a neîmplinirii. Mai mult, ea poate ține atât de viața profesională, cât și de cea personală.

2. Procrastinarea – cauze și tipuri

procrastinare 2jpg

Procrastinarea este adesea întâlnită și în psihologie, multe persoane cerând ajutor în momentul în care se simt copleșite de toate îndatoririle pe care le-au acumulat și din care simt că nu mai au scăpare sau pentru care nu mai găsesc o rezolvare.

Procrastinarea are mai multe cauze, printre care cel mai des întâlnite sunt suprasolicitarea psihică, precum și aglomerarea sarcinilor cărora o persoană nu le mai poate face față și care duce de multe ori la apariția sindromului de burnout sau oboseală emoțională.

Există și două tipuri de procrastinare, astfel încât atunci când te confrunți cu acest comportament sau chiar tulburare, te poate ajuta fie să înțelegi ce ți se întâmplă și să iei măsuri, fie să apelezi la ajutor, astfel încât să îți fie mai ușor să treci peste ea.

2.1. Procrastinarea și cauzele apariției acesteia

Există destul de multe cauze ale apariției procrastinarii, iar în ziua de azi cele mai dese sunt:

  • adăugarea de sarcini suplimentare la serviciu sau acasă;
  • schimbările bruște la locul de muncă sau chiar acasă care aglomerează programul;
  • distragerea atenției de alte activități sau de către alte persoane;
  • pauzele în care îți petreci timpul pe rețelele de socializare;
  • anumite tulburări de natura psihologică, precum ADHD-ul, hiperactivitatea sau depresia;
  • schimbările din viața personală pot fi și ele cauze ale apariției procrastinării;
  • lipsa disciplinei, care este o cauză a apariției procrastinării și la copii, în timp ce la adulți se pune problema autodisciplinei;
  • oboseala și epuizarea psihică sunt cauze des întâlnite ale instalării procrastinării.

În lumea modernă, până și traficul mai aglomerat poate duce la oboseală care atrage la rândul ei stresul, ceea ce poate duce la procrastinare. În unele cazuri, comoditatea poate duce și ea la ignorarea sarcinilor, mai ales acasă, când poți crede că anumite treburi gospodărești pot suporta amânare.

Până și depresia cu care, din păcate, se confruntă din ce în ce mai multe persoane poate fi o cauză a apariției procrastinării.

Procrastinarea se poate întâlni de la copii și până la femei și bărbați adulți care fie nu mai găsesc motivația de a-și îndeplini îndatoririle, fie sunt prea epuizați și nu mai fac față avalanșei de sarcini care le sunt impuse.

Atunci când aceasta tulburare devine problematică, se poate apela la diverși specialiști, precum psihologii, care pot oferi consiliere prin servicii dedicate de psihoterapie pentru copii și pentru adulți.

2.2. Tipurile de procrastinare

La baza, există două tipuri de procrastinare:

  • cea activă;
  • cea pasivă.

În timp ce procrastinarea pasivă înseamnă amânarea începerii unei activități datorită unor greutăți apărute în deciziile luate sau aplicarea soluțiilor potrivite, cea activă este intenționată și este adesea condiționată de presiune. Cu alte cuvinte, cu cât crezi că se apropie mai mult momentul să livrezi un proiect sau să termini o treabă, cu atât mai motivat sau motivată crezi că vei fi să o realizezi mai repede.

Pe lângă tipurile de procrastinare, există și câteva feluri de procrastinatori. Deoarece această problemă este întâlnită din ce în ce mai des, persoanele care se confruntă cu ea și ajung să ceară ajutor de specialitate au fost și ele categorisite pentru a putea fi ajutate mai ușor. Astfel, acestea se împart în:

  • executantul sau declanșatorul de crize care crede că poate amâna sarcinile până la un punct limită, deoarece consideră că lucrează mai bine și mai repede sub presiune;
  • supra-implicatul care este întotdeauna foarte ocupat, începe mai multe sarcini și proiecte în același timp până ce ajunge să nu le mai poată gestiona eficient;
  • perfecționistul care își amână treburile deoarece se teme că acestea nu vor fi perfecte;
  • sfidătorul care crede că nu are nevoie de organizare pentru a duce sarcinile la bun sfârșit;
  • visătorul care se lasă distras de alte activități care îl întârzie.

Procrastinarea are și soluții, unele dintre ele pot fi puse în aplicare acasă, în timp ce pentru altele este nevoie de ajutor de specialitate, precum cel al unui psiholog care are rolul de a ajuta la înțelegerea acestui comportament.

Procrastinarea în psihologie se evaluează în funcție de mai multe criterii, în baza lor oferindu-se și un tratament sau mai bine zis o soluție personalizată, astfel încât adultul, copilul mic sau adolescent care se confruntă cu aceasta problemă să înțeleagă abordarea propusă.

În cazul minorilor, se poate recurge la ședințe de psihoterapie pentru adolescenți, mai ales că aceștia sunt predispuși să își amâne temele, precum și alte activități sau responsabilități, însă trec și prin procese psihice mai profunde de descoperire de sine, iar acestea sunt momentele în care părinții trebuie să le fie alături și să îi înțeleagă.

3. Procrastinarea – Soluții sau tratament pentru îndreptarea acestui comportament

procrastinare 3

Așa cum poate avea cauze diferite, procrastinarea poate avea și soluții diferite. Iar una dintre cele mai eficiente este cea de a apela la psihologie. De ce? Pentru că este foarte important să știi mai întâi ce a dus la apariția acestei amânări.

De cele mai multe ori, procrastinarea se instalează fără să bănuiești, adică astăzi poți amâna o sarcină mai mica pentru a doua zi când din nou nu ai timp de ea și tot așa până când atrage după sine consecințe destul de nefaste, precum întârzierile și aglomerarea altor treburi.

Ignorarea și evitarea sarcinilor și a situațiilor pot apărea atât în viața profesională, dar și în cea personală, mai ales că multe persoane legau această problemă de amânarea sarcinilor de serviciu. Însă și problemele cu soțul/soția sau iubitul/iubita nediscutate și nerezolvate sunt tot o formă de procrastinare pentru care terapia de cuplu poate fi solicitată pentru a vedea dacă și cum o căsnicie sau relație poate fi salvată.

Pentru a putea fi soluționată, mai întâi de toate, trebuie identificată cauza care a dus la apariția procrastinarii și dacă ea are legătură cu profesia sau viața personală a unei persoane, iar o ședința de psihoterapie individuală este un bun început.

Ce înseamnă procrastinarea din punct de vedere al psihologiei și necesită tratament deosebit? Iată două întrebări cu un singur răspuns: atunci când aceste amânări nu perturbă foarte mult viața cotidiană, discuțiile cu un specialist, chiar și prin ședințe de psihoterapie online, pot ajuta la intrarea pe un făgaș normal al lucrurilor. De asemenea, alte metode care pot ajuta sunt:

  • trasarea sau crearea unei liste mici cu câteva sarcini pentru fiecare zi;
  • stabilirea unor reguli în baza cărora se vor desfășura acele sarcini;
  • crearea unui loc sigur în care mintea să nu fie distrasă de la activitățile care trebuie făcute;
  • crearea unui sistem de recompense care, de obicei, funcționează pentru copii poate avea efecte benefice și asupra adulților.

Înainte de toate acestea, conștientizarea acestei probleme, dar mai ales a faptului că poate avea consecințe nefaste asupra stării de bine este foarte important. Poți cere ajutor fie de la familie atunci când ai nevoie de motivare, fie de la un psiholog.

Multe persoane ajung să procrastineze atunci când au de jonglat atât cu sarcinile de la serviciu, cât și cu cele de acasă, de aceea terapia de familie poate fi un punct de început, în care fiecare membru să conștientizeze importanța celorlalți, eforturile fiecăruia, dar și stabilirea unui plan prin care aceste sarcini pot fi împărțite între părinți și copii.

Lăsată netratată, procrastinarea poate duce la tulburări psihice mai severe, precum anxietatea, nevroza sau depresia, însă acestea pot fi evitate cu ajutorul unui specialist.

Ce înseamnă procrastinare și există vreo soluție pentru această problemă a oamenilor moderni? Amânarea sarcinilor și a obligațiilor până când se apropie sau se depășește termenul-limită al acestora este cea mai simplă definiție a sa. Ea poate fi conștientizată și rezolvată cu ajutor de specialitate, urmată de implementarea unor soluții precum fracționarea muncii și chiar a unui sistem de recompense care să mențină motivația de a lucra în continuare.

Referințe:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6545097/
https://www.researchgate.net/publicâtion/323437969_Academic_interventions_for_academic_procrastination_A_review_of_the_literature
https://www.verywellmind.com/the-psychology-of-procrastination-2795944
Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Te invităm să descoperi și alte articole pregătite de către specialiștii noștri