Stresul acut poate salva vieți, stresul cronic îmbolnăvește

Stresul acut poate salva vieți, stresul cronic îmbolnăvește - clinicaaproape.ro
Conținut articol

Dinamica de la nivelul societății și tot ceea ce ne este dat să trăim zi de zi ne propulsează cu mare viteză și ne ține ancorați într-o stare emoțională caracterizată de stres, stare care este mai mult sau mai puțin permanentă și constantă. Cauzele unei vieți trăite în stres sunt diverse, complexe și alambicate și de prea multe ori ne simțim neputincioși în fața magnitudinii sale. Fiecare dintre noi are, de asemenea, capacitatea de a găsi soluții de atenuare a impactului pe care stresul îl are asupra noastră, dar chiar și această capacitate de a ne fi proprii salvatori poate fi de multe ori epuizată.

Stresul este un „termen general utilizat pentru orice factor de mediu (traumatism, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave”. 

Stresul reprezintă de fapt o reacție din partea organismului uman la orice amenințare, fie ea reală sau imaginară, și care prin intensitatea emoțiilor pe care le resimțim, ne poate face foarte mult rău. Din punct de vedere fiziologic, când o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde prin eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizolul), care activează starea de urgență a corpului. Inima îţi bate mai tare, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, respirația se intensifică și simțurile devin mai ascuțite. Astfel, corpul tău are mai multă energie și rezistență, are un timp de răspuns mai scurt și este pregătit să se lupte sau să fugă din fața pericolului pentru a supraviețui.

Stresul nu este ceva ce poate fi definit cu exactitate pentru că factorii care pot determina resimțirea unei situații ca fiind stresantă sunt complecși și diverși. ”Literatura de cercetare a identificat trei factori care duc universal la stres: incertitudinea, lipsa de informații și pierderea controlului.” – Gabor Maté. 

Viața modernă oferă mult mai multe oportunități decât în trecut și orizontul e mult mai extins, însă aceasta vine împreună cu anumite consecințe. Paradoxul este că, deși avem de unde alege și o varietate de opțiuni, de la locuri unde să ne facem cumparaturi până la informații de interes care sunt la un click distanță, totuși mulți oameni trăiesc într-o stare de stres continuu. Aceasta, neadresată, are efecte negative și uneori ireversibile.

Factorii care determină stresul

Factori externi:

  • Dificultățile financiare
  • Relațiile tensionate cu cei din jur
  • Relație tensionată de cuplu
  • Locul de muncă 
  • Instituția de învățământ (în funcție de vârsta persoanei în cauză)
  • Schimbări majore care survin în viața fiecăruia dintre noi (schimbarea locului de muncă, decesul unei persoane dragi, divorțul, separarea părinților, pensionarea, îmbolnăvirea gravă a noastră sau a unei persoane apropiate, etc)
  • Pierderea unei sarcini
  • Sarcina și apariția unui copil, mai ales într-un moment în care nu ne simțim pregătiți pentru asta
  • Expunerea repetitivă la zgomote, poluare, aglomerație, conflicte
  • Practicarea unei meserii cu grad ridicat de risc etc.

Factori interni: 

  • Pesimismul
  • Așteptările nerealiste de la propria persoană, de la cei din jur și de la diversele situații în care ne aflăm zi de zi
  • Adaptarea dificilă și greoaie la schimbările care pot surveni în viața noastră
  • Proiecția stărilor noastre negative asupra tuturor celor din jur (aceasta susține un discurs îndoielnic cu privire la majoritatea prietenilor, membrilor familiei, colegilor de birou)
  • Senzația că mereu suntem neîndreptățiți etc

Relația dintre factorii de stres psihosociali și boală este afectată de natura, numărul și persistența factorilor de stres, precum și de vulnerabilitatea biologică a individului (de exemplu, genetica, factorii constituționali, istoricul familial), resursele psihosociale și modelele învățate de adaptare. Factorii de stres au o influență majoră asupra stării de spirit, asupra sentimentului nostru de bunăstare, asupra comportamentului și asupra sănătății.

Câte tipuri de stres există?

Stresul acut

Acesta este cauzat de presiunile și cerințele cu care ne confruntăm zi de zi și care alcătuiesc de fapt ceea ce denumim ca fiind stresul cotidian. Stresul acut poate avea și implicații pozitive asupra stării noastre de bine, atât timp cât există în viața noastră în doze mici și nu depășește anumite limite. Acest tip de stres este stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună formă de stres. 

Răspunsurile la stres acut la indivizii tineri și sănătoși pot fi adaptative și, de obicei, nu impun o povară pentru sănătate. Cu toate acestea, dacă amenințarea este neîncetată, în special la persoanele în vârstă sau nesănătoase, efectele pe termen lung ale factorilor de stres pot dăuna sănătății.

În anumite situații de viață, o anumită doză de stres ne poate ajuta să acționăm în pofida propriului bine și ne oferă oportunitatea de a trăi stări emoționale intense și pozitive. (de exemplu, starea pe care o resimțim când ne aflăm într-o situație limită la care trebuie să găsim rapid rezolvare sau atunci când sărim cu parașuta sau facem tot felul de activități care presupun secreția unui grad ridicat de adrenalină).

Stresul acut episodic

Atunci când stresul acut se transformă dintr-o experiență ocazională într-un stil de viață vorbim despre stresul acut episodic. Efectele adverse ale acestui tip de stres sunt mult mai evidente și afectează întreagă activitatea de zi cu zi. Cei dintre noi care suferă de stres acut periodic:

  • Sunt mereu pe fugă și fac lucrurile pe ultima sută de metri
  • Se îngrijorează excesiv cu privire la orice situație sau context, chiar dacă multe dintre ele nu intră în controlul lor
  • Aleg să se expună constant la tot felul de situații riscante
  • Își asumă responsabilități pe care știu de la bun început că nu au cum să le îndeplinească sau, din contră, își neglijează responsabilitățile pe care le au
  • Sunt mai mereu iritați și nemulțumiți, iar starea lor emoțională afectează relațiile cu cei din jur

Acest tip de stres, dacă este menținut pe o perioadă mai lungă de timp poate duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

Stresul acut cronic

Primele două tipuri de stres, dacă nu sunt cu atenție gestionate, se pot transforma în ceea ce numim stres acut cronic. Acesta are implicații devastatoare asupra întregului echilibru psiho-emoțional și poate determina apariția mai multe afecțiuni printre care: boli ale plămânilor, cancer, boli cardiovasculare, ciroză, cancer. De asemenea, studiile ne arată că stresul cronic poate duce la atrofierea masei cerebrale și la scăderea greutății acesteia.

Mai mult decât atât, efectele acestui tip de stres se extind și în plan psihic și sunt persoane care ajung să sufere de depresie sau să se sinucidă din cauza incapacității de a reuși să echilibreze reacția organismului în fața tuturor evenimentelor pe care le percep ca fiind stresante. Din cauza implicațiilor complexe pe care le are asupra existenței umane, acest tip de stres este extrem de dificil de combătut și de tratat. 

Atunci cand corpul nostru experimentează în mod repetat reacția la stres sau atunci când excitația după o traumă teribilă nu este niciodată complet stinsă, reacția la stres a corpului nostru poate fi descrisă ca inadecvat adaptată sau nesănătoasă. Efectele stresului asupra sistemului nervos au fost investigate timp de cel puțin 50 de ani. Unele studii au arătat că stresul are multe efecte asupra sistemului nervos uman și poate provoca modificări structurale în diferite părți ale creierului. Orice situație pe care o percepem drept un deranj sau o amenințare pentru bunăstarea sau integritatea noastră poate reprezenta o sursă de stres. 

Care sunt efectele stresului?

Efectele psihologice ale situațiilor stresante reprezintă un domeniu de mare interes pentru cei care lucrează în domeniul cercetării psihologice. Dintre rezultatele mai multor studii, amintim că:

  • supraviețuitorii abuzului sexual în copilărie, din cauza stresului resimțit au niveluri mai ridicate atât de suferință generală, cât și de tulburări psihologice majore, inclusiv tulburări de personalitate. 
  • abuzul în copilărie este, de asemenea, asociat cu opinii negative ale copiilor față de învățare și performanțe școlare slabe. 
  • copiii părinților divorțați au raportat mai multe comportamente de tip antisocial, stări de anxietate și depresie decât colegii lor. 
  • copiii adulți ai părinților divorțați raportează mai mult stres actual în viață, conflicte familiale și lipsa sprijinului prietenilor în comparație cu cei ai căror părinți nu au divorțat 
  • alte consecințe ale stresului care ar putea oferi legături cu sănătatea sunt creșterea numărului de persoane fumătoare, ale celor consumatoare de substanțe, accidentele, problemele de somn și tulburările de alimentație
  • populațiile care trăiesc în medii mai stresante (comunități cu rate mai mari de divorțuri, eșecuri în afaceri, dezastre naturale etc.) fumează mai mult și suferă o mortalitate mai mare din cauza cancerului pulmonar și a tulburării pulmonare obstructive cronice.
  • un studiu comunitar prospectiv realizat pe 3.021 de adolescenți și adulți tineri a constatat că cei cu anumite tulburări de anxietate (fobie socială și atacuri de panică) au avut mai multe șanse de a dezvolta abuz de substanțe sau dependență pe parcursul celor patru ani de monitorizare din cadrul studiului
  • viața în medii stresante a fost, de asemenea, legată de accidente mortale și de apariția bulimiei 

Este necesar să analizăm ce simțim și de ce simțim un anumit lucru. Și toate acestea pentru a face primul pas către a avea controla asupra stărilor noastre emoționale și nu invers.

În primul rând, apar:

  • durerile de cap
  • lipsa somnului odihnitor
  • probleme digestive
  • oboseala cronică
  • dificultățile de concentrare
  • stări de iritabilitate
  • perspectiva negativă asupra lumii exterioare

Vorbim despre o descărcare masivă de cortizol, hormonul stresului, care va afecta persoana și la nivel organic.

Dacă facem referire la stresul cronic, pot apărea:

  • depresia
  • hipertensiunea arterială
  • aritmia cardiacă
  • atacurile de panică
  • ulcerul gastric
  • probleme de fertilitate
  • fluctuații în greutate
  • stări anxioase

De aceea, gestionarea cât mai de devreme a stresului va face o enormă diferență în starea și calitatea vieții noastre.

Ce putem face să gestionam mai ușor stresul?

În primul rând să conștientizăm, apoi să acționăm prin:

  • să practicăm meditația sau alte tehnici de relaxare
  • să reducem consumul de alcool, cofeină, tutun sau alte substanțe
  • să ne îmbunatățim somnul
  • să ne construim un stil și obiceiuri sănătoase
  • să practicăm un sport
  • să adoptăm o alimentație echilibrată
  • să evităm situațiile conflictuale
  • să consultăm un specialist.

Este extrem de important să luăm aminte la toate implicațiile pe care le are stresul asupra noastră și să încercăm zi de zi, prin mici acțiuni conștiente și asumate să eliminăm cât mai mulți din factorii cu potențial stresor pentru noi înșine. 

Referințe:

”Corpul nu uită niciodată”, de Dr. Bessel Van Der KolK

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2568977/
Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Te invităm să descoperi și alte articole pregătite de către specialiștii noștri