Ziua începe, orele se scurg, ne angrenăm în diverse activități la birou și în viața personală, vine seara și tot ceea ce resimțim este o stare de agitație, de extenuare… Stresul este parte din viața noastră de zi cu zi, indiferent de jobul pe care îl avem, de profesia pe care o avem, de dinamica vieții de familie, de relațiile interpersonale. Stresul legat de muncă este o problemă în creștere în întreaga lume, care afectează nu numai sănătatea și bunăstarea angajaților, ci și sănătatea și productivitatea organizațiilor.
„Stresul este o reacție la o situație – nu este vorba despre situația reală. De obicei, ne simțim stresați când credem că cerințele situației sunt mai mari decât resursele noastre pentru a face față acelei situații.” Stresul la locul de muncă presupune o serie de implicații complexe, care afectează negativ productivitatea și îi costă pe angajatorii din SUA, de exemplu, aproape 200 de miliarde de dolari în fiecare an în costuri de asistență medicală. În Australia, peste 133,9 milioane de dolari au fost plătiți în beneficiul angajaților care au făcut reclamații legate de stresul la locul de muncă în timpul anului fiscal 2004/2005. Potrivit Comisiei Naționale de Sănătate și Securitate, stresul legat de muncă reprezintă cele mai lungi perioade de absenteism.
Care sunt aspectele care definesc stresul, în general și stresul la locul de muncă?
Stresul se referă la reacțiile pe care le au oamenii la situațiile cu care se confruntă. Aceste reacții nu sunt aceleași de la o persoană la alta. Sentimentele de stres negativ cresc de obicei atunci când oamenii cred că cerințele unei situații sunt mai mari decât capacitatea lor de a face față acesteia. Stresul ne poate împiedica să fim productivi. În unele cazuri, oamenii evită în totalitate să se ocupe de o problemă, ceea ce poate înrăutăți situația și poate crește stresul pentru ei și pentru cei din jur. Stresul legat de muncă apare atunci când cerințele de muncă de diferite tipuri și combinații depășesc capacitatea persoanei în cauză de a face față.
Stresul la locul de muncă are și o puternică componentă personală. Pentru fiecare dintre noi, în funcție de propriile valori, așteptări, caracteristici ale personalității, viața personală, starea de sănătate, stresul poate reprezenta ceva total diferit. Ceea ce o persoană poate percepe ca fiind stresant, o alta poate considera ca fiind provocator.
Unele dintre numeroasele cauze ale stresului legat de muncă includ:
- prea multe ore petrecute la birou sau într-o anumită activitate
- volumul mare de muncă
- nesiguranța locului de muncă
- neîmplinirea legată de locul de muncă și de propria carieră
- lipsa realei posibilități de a evolua din punct de vedere profesional
- conflicte cu colegii de muncă sau șefii
În zilele noastre, legătura dintre sănătate și performanță, atât la nivel corporativ, cât și la nivel de subunitate, este mult mai clară și mult mai mare decât se credea anterior. Studiile care au decurs de zeci de ani în urmă au arătat că controlul locului de muncă – cantitatea de discreție pe care o au angajații pentru a determina ce fac și cum o fac – are un impact major asupra sănătății lor fizice. Cercetările recente indică, de asemenea, că controlul limitat al locului de muncă are efecte negative care se extind dincolo de cele fizice, impunând o povară și asupra sănătății mintale a angajaților.
Simptomele stresului la locul de muncă
Fiecare dintre noi are anumite obiective legate de viața profesională. Pentru unii însă, drumul care este necesar a fi parcurs până la împlinirea acestora este unul anevoios. Indiferent că suntem doritori de succes în carieră sau doar ne dorim un loc de muncă care să ne împlinească nevoile financiare, stresul legat de muncă apare atunci când cerințele de muncă de diferite tipuri și combinații depășesc capacitatea noastră de a face față. Totodată, mulți dintre noi nu suntem educați în a ne recunoaște și a vorbi deschis despre propriile neputințe, nevoi, frustrări și de aceea ajungem victime sigure ale stresului la locul de muncă.
Semnele sau simptomele stresului la locul de muncă pot fi fizice, psihologice și comportamentale.
- Simptome fizice:
- Oboseală
- Tensiune musculară
- Dureri de cap
- Palpitații cardiace
- Dificultăți de somn, cum ar fi insomnia
- Tulburări gastro-intestinale, cum ar fi diareea sau constipația
- Tulburări dermatologice.
B) Simptome psihologice:
- Depresie
- Anxietate
- Descurajare
- Iritabilitate
- Pesimism
- Sentimente de a fi copleșiți și incapabili de a face față
- Dificultăți cognitive, cum ar fi capacitatea redusă de concentrare sau de a lua decizii.
C) Simptome comportamentale:
- Creștere a absenteismului
- Agresiune
- Scăderea creativității și a inițiativei
- Scădere a performanței la locul de muncă
- Probleme în relațiile interpersonale
- Schimbări de dispoziție și iritabilitate
- Toleranță mai scăzută la frustrare și nerăbdare
- Dezinteres
- Nevoia de izolare
Timp de mulți ani, un număr de cercetători, au promovat beneficiile unor practici de lucru mai bune pentru performanță și productivitate. În cartea Dying for a Paycheck (HarperCollins, 2018), se vorbește despre doi factori esențiali care contribuie la implicarea angajaților — controlul locului de muncă și sprijinul social — și care îmbunătățesc, de asemenea, sănătatea angajaților, reducând potențial costurile de asistență medicală și consolidând argumentele pentru ei ca prioritate de top management.
În studiile Whitehall, realizate de epidemiologul britanic Michael Marmot și echipa sa, care au examinat angajații din cadrul serviciului civil britanic s-a descoperit că cu cât rangul cuiva este mai înalt, cu atât incidența și mortalitatea prin boli cardiovasculare sunt mai mici. Mai exact, diferențele în controlul locului de muncă, care au fost corelate cu rangul postului, au explicat cel mai mult acest fenomen. Angajații britanici de rang înalt, ca și angajații de rang înalt din majoritatea organizațiilor, se bucurau de mai mult control asupra locurilor de muncă și aveau mai multă discreție asupra a ceea ce făceau, cum o făceau și când – chiar dacă deseori se confruntau cu cerințe mai mari la locul de muncă.
Datele suplimentare de la Whitehall au legat stresul la locul de muncă, măsurat ca apariția concomitentă a cerințelor ridicate ale locului de muncă și a controlului scăzut al locului de muncă, cu prezența sindromului metabolic, un grup de factori de risc care prezic probabilitatea de a dezvolta boli de inimă și diabet de tip 2. Angajații care s-au confruntat cu stres cronic la locul de muncă au avut mai mult de două ori mai multe șanse de a avea sindrom metabolic în comparație cu cei fără stres la locul de muncă.
Alte cercetări au găsit, de asemenea, o relație între măsurile de control al locului de muncă și sănătate. Un studiu efectuat pe 8.500 de lucrători din Suedia care trecuseră prin reorganizări a constatat că persoanele care aveau un nivel mai ridicat de influență și control al sarcinilor în procesul de reorganizare aveau niveluri mai scăzute de simptome de boală pentru 11 din 12 indicatori de sănătate. Un studiu pe indivizi de la 72 de organizații diverse din nord-estul Statelor Unite a raportat relații negative semnificative din punct de vedere statistic între controlul locului de muncă și anxietatea și depresia auto-raportate.
Cercetările ne arată că întreruperea conexiunii dintre acțiuni și consecințele lor – lăsând oamenii cu puțin sau deloc control asupra a ceea ce li se întâmplă la locul de muncă – scade motivația și efortul. De asemenea, împiedică în mod semnificativ învățarea la locul de muncă. Capacitatea oamenilor de a învăța observând legătura dintre acțiuni și consecințele lor le permite în mod normal să atingă un anumit grad de stăpânire asupra mediului lor – o înțelegere a ceea ce trebuie să facă pentru a obține rezultatele dorite. Într-o condiție de control scăzut al locului de muncă, pe de altă parte, oamenii au mai puțină responsabilitate și discreție, ceea ce le subminează sentimentele de competență și realizare și în cele din urmă contribuie la stres, anxietate și depresie.
Studiile din domeniu ne arată modul în care rolurile pot fi concepute atât pentru a îmbunătăți sănătatea oamenilor, cât și pentru a crește eficiența în beneficiul angajatorilor – de fapt, cele două se pot consolida reciproc. Locurile de muncă care oferă indivizilor mai multă autonomie și control servesc la creșterea motivației, a satisfacției profesionale și a performanței, în același timp, făcând angajații mai sănătoși și ajutându-i să trăiască mai mult. Din păcate, locurile de muncă au uneori caracteristici care îngreunează construirea de relații și oferirea de sprijin. De exemplu, practicile care încurajează competiția internă, reduc colaborarea și munca în echipă. De fapt, orice lucru care îi pune pe oameni unii împotriva altora slăbește legăturile sociale dintre angajați și reduce sprijinul social care produce locuri de muncă mai sănătoase. La fel de distructive sunt abordările tranzacționale la locul de muncă în care oamenii sunt văzuți ca factori de producție și unde se pune accent pe schimbul de bani pentru muncă, fără prea multă legătură emoțională între oameni și locul lor de muncă.
Ce pot face angajatorii pentru starea de bine a propriilor angajați? Soluții de bunăstare și wellbeing.
Există multe strategii care pot ajuta la controlul stresului și la reducerea impactului acestuia asupra unei persoane sau la locul de muncă. Deoarece cauzele stresului la locul de muncă variază foarte mult, la fel variază și strategiile de reducere sau prevenire. Acolo unde stresul la locul de muncă este cauzat, de exemplu, de un agent fizic, cel mai bine este să fie controlat la sursă. Dacă locul de muncă este prea zgomotos, măsurile de control pentru a face față zgomotului ar trebui implementate ori de câte ori este posibil.
Designul postului este, de asemenea, un factor important. Designul bun al postului se adaptează la abilitățile mentale și fizice ale unui angajat. În general, următoarele linii directoare de proiectare a postului ajută la minimizarea sau controlul stresului la locul de muncă:
- locul de muncă ar trebui să fie rezonabil de solicitant (dar nu bazat pe „rezistență absolută”) și să ofere angajaților cel puțin o varietate minimă în sarcinile postului
- angajații ar trebui să poată învăța la locul de muncă și să li se permită să continue să învețe pe măsură ce cariera progresează
- locul de muncă ar trebui să cuprindă o zonă de luare a deciziilor pe care indivizii o pot numi proprie.
- ar trebui să existe un anumit grad de sprijin și recunoaștere socială la locul de muncă
- angajații ar trebui să simtă că locul de muncă duce la dezvoltarea propriei cariere
Mai exact, angajatorii trebuie să:
- Implice angajații în luarea deciziilor și să permită contribuția lor directă sau prin intermediul comitetelor la evoluția companiei.
- Încurajeze constant managerii să aibă o atitudine înțelegătoare și nediscriminatoare.
- Furnizeze programe de sănătate și bunăstare la locul de muncă care vizează adevărata sursă a stresului. Sursa stresului la locul de muncă poate proveni din mai multe cauze – siguranță, ergonomie, cerințe ale locului de muncă, etc. Pentru ca acest aspect să fie realizabil, este important să se chestioneze angajații și să li se ceară să ajute la identificarea surselor de stres.
- Includă prevenirea stresului sau promovarea pozitivă a sănătății mintale în politici interne.
- Se asigure că angajații au pregătirea, abilitățile și resursele de care au nevoie pentru a avea succes în pozițiile pe care le ocupă.
- Proiecteze locuri de muncă pentru a permite un volum de lucru echilibrat și să permită angajaților, pe cât posibil, să aibă control asupra sarcinilor pe care le fac.
- Se asigure că în pozițiile manageriale sunt persoane care pot fi un exemplu pentru ceilalți, și din punct de vedere al stării de bine, al echilibrului, al concordanței între ceea ce spune și ceea ce face. Dacă vrea ca oamenii să-și ia vacanță, atunci e bine ca și el/ea să-și respecte timpul dedicat refacerii și repausului. Dacă vrea că oamenii să se conecteze unii cu alții, el însuși trebuie să vorbească periodic cu ei, să le pună întrebări și să-i asculte, fără a judeca. De cele mai multe ori, oamenii au nevoie de cineva care să-i asculte, nu care să le dea soluții.
- Valorifice și să recunoască rezultatele și abilitățile fiecărui angajat în parte.
- Se asigure că cerințele postului sunt rezonabile, oferind termene limită gestionabile, ore de lucru și sarcini clare, precum și muncă interesantă și variată.
- Ofere acces la programe de dezvoltare personală.
- Furnizeze programe de sănătate și bunăstare la locul de muncă care vizează adevărata sursă a stresului. Sursa stresului la locul de muncă poate proveni din mai multe cauze – siguranță, ergonomie, cerințe ale locului de muncă, etc. Pentru ca acest aspect să fie realizabil, este important să se chestioneze angajații și să li se ceară să ajute la identificarea surselor de stres.
