Ce înseamnă atrofierea creierului?
Atrofia cerebrală este o caracteristică comună a multor boli care afectează creierul, dar reprezintă și o etapă a procesului natural de îmbătrânire. Atrofia oricărui țesut înseamnă pierderea celulelor. Atrofia cerebrală implică o pierdere a celulelor cerebrale sau o pierdere a numărului de conexiuni dintre acestea. Cu cât avansăm în vârsta, pierdem natural o parte dintre neuroni, însa acesta este un proces încet, declară specialiștii. Atrofia cerebrala asociată cu anumite afecțiuni (Alzheimer, accidentul vascular cerebral, screloză multiplă etc.) sau cu unele traumatisme se instalează și are loc mult mai rapid și poate să producă și mai multe daune. Procesul este unul complex și de durată, astfel că trebuie analizat din mai multe puncte de vedere.
Prin comparație cu un creier sanatos, creierul atrofiat este mai mic. Afecțiunile la nivelul creierului în cazul atrofiei sunt unele dobandite, spre deosebire de cazurile în care creierul a încetat să se dezvolte, fără să ajungă la dimensiunile normale.
Specialistii afirmă că la nivel de populație atrofia este una dintre cele mai des întalnite afecțiuni neurologice. Speranța de viață în rândul pacienților cu atrofie cerebrala poate fi determinată de afecțiunea sau factorul care a provocat schimbări ale creierului.
Tipuri de atrofie cerebrală
Atrofierea creierului poate afecta parți diferite ale creierului, de la un persoană la altă, și se împarte în două categorii:
Atrofia cerebrală focală – aceasta apare doar în anumite regiuni ale creierului. De exemplu, dacă emisferele cerebrale (cei doi lobi ai creierului care formează creierul) sunt afectate, gândirea conștientă și procesele voluntare pot fi afectate.
Atrofia generalizată – aceasta este caracterizată de afectarea întregului creier.
Ce ne spun studiile despre atrofierea creierului?
Atât îmbătrânirea creierului sănătos, cât și cea patologică sunt caracterizate de diferite grade de declin cognitiv care se corelează puternic cu modificările morfologice care definesc atrofia cerebrală. Aceste modificări morfologice caracteristice includ subțierea corticalei, pierderea volumului de substanță albă și cenușie, mărirea ventriculară și pierderea girificării, toate cauzate de o multitudine de procese de îmbătrânire subcelulară și celulară.
Majoritatea studiilor de neuroimagistică privind modificările structurale ale creierului legate de vârstă la persoanele în vârstă au fost transversale și/sau limitate la mostre clinice. Un studiu realizat pe 345 de indivizi cu vârsta cuprinsă între 70 și 90 de ani și-a propus să examineze modificările volumetrice ale creierului în raport cu vârstă, pe parcursul a doi ani. Scanările imagistice prin rezonanță magnetică au fost obținute la momentul inițial și după o perioadă de 2 ani și au fost analizate utilizând Biblioteca de software FMRIB și FreeSurfer pentru a investiga grosimea și forma corticalei și modificările volumetrice ale structurilor subcorticale. (principalele modificări care apar în cazul atrofieri cerebrale)
Rezultatele au arătat o atrofie semnificativă a cortexului cerebral odată cu trecerea timpului, iar regiunile temporale transversale bilaterale s-au micșorat cel mai rapid. Atrofia a fost găsită și într-un număr de structuri subcorticale. În unele regiuni ale creierului, atrofia a crescut vizibil odată cu vârsta. În comparație cu bărbații, femeile aveau regiuni corticale mai groase, dar rate mai mari de atrofie corticale. Femeile aveau și structuri subcorticale mai mici. O perioadă mai lungă de educație a fost asociată cu o grosime mai mare într-un număr de regiuni corticale.
Rezultatele studiului sugerează, de fapt, un model de atrofiere a creierului care decurge în mod natural la persoanele care nu suferă de demență sau alte afecțiuni care duc la atrofie cerebrală.
Cauzele atrofiei cerebrale
Îmbătrânirea creierului este caracterizată de o multitudine de caracteristici biologice, chimice și mecanice. În timp ce procesele biologice și chimice de îmbătrânire au fost studiate de zeci de ani, aspectele mecanice ale îmbătrânirii creierului nu au fost supuse studiului. Deși odată cu înaintarea în vârstă, atrofia cerebrală reprezintă un parcurs natural, de multe ori ori aceasta apare ca rezultat a:
- Bolilor neurodegenerative: boala Alzheimer (atrofie hipocampica severa), boala Pick (demență frontotemporala), boala Parkinson, boala Huntington (afecțiune care determină tulburări de mișcare și demență);
- Bolilor inflamatorii cronice (scleroza multiplă);
- Traumelor cranio-cerebrale (pugiliști, traumatisme craniene), accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice);
- Bolilor metabolice ereditare: leucodistrofie (aceasta reprezintă o afectare a substanței albe), encefalo miopatii mitocondriale.
- Infecțiilor cerebrale (encefalite, neurosifilis, HIV);
Toți acești factori duc la o accelerare semnificativă a mecanismelor de îmbătrânire a creierului în comparație cu traiectoria atrofiei sănătoase observată în studiile transversale.
La nivel biochimic, sunt mulți factori implicați în atrofierea creierului, iar unul dintre ei este nivelul ridicat al unui aminoacid în sânge numit homocisteină. Studiile au arătat că nivelurile crescute de homocisteină cresc riscul de apariție a bolii Alzheimer. Într-un studiu controlat, cercetătorii au investigat rolul vitaminei B în reglarea nivelurilor de homocisteină. S-a dorit, în mod special, să se testeze dacă scăderea homocisteinei prin administrarea de doze mari de vitamina B timp de doi ani ar putea reduce rata de atrofiere a creierului la persoanele cu deficiențe cognitive ușoare preexistente. În general, tratamentul cu vitamine B pentru o perioadă de 24 de luni a dus la o reducere a ratei de atrofiere a creierului. După ce vârsta participanților a fost luată în considerare, rata de contracție la persoanele care au primit vitamine a fost cu 30% mai mică decât în grupul placebo (contracție de 0,76% și, respectiv, contracție de 1,08%). Efectul a fost mai mare la persoanele care au fost mai conforme cu luarea medicamentelor și la cei care au început cu cele mai ridicate niveluri de homocisteină. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că, în general, siguranța vitaminelor a fost bună, fără evenimente adverse.
Modelul de atrofiere care este redat prin metode imagistice permite specialiștilor să facă diferența între îmbătrânirea sănătoasă și cea patologică. Se pare că mai ales la persoanele mai în vârstă, pe lângă un factor de atrofiere proporțional cu vârsta în îmbătrânirea sănătoasă, se are în vedere și o atrofiere suplimentară legată de prezența unei patologii. În timp ce îmbătrânirea sănătoasă și boala Alzheimer, de exemplu, împărtășesc unele dintre mecanismele de deteriorare a substanței cenușii și albe, există un moment distinct în timpul vieții în care traiectoria atrofiei în boala Alzheimer diferă de modelul sănătos de atrofiere din cauza neurodegenerării accelerate.
Simptomele atrofiei cerebrale
Atrofia cerebrală nu este o boală propriu-zisă, ci apare asociată cu multiple afecțiuni medicale. Multe afecțiuni care duc la atrofie cerebrală sunt asociate cu următoarele simptome:
- Demența – se caracterizează printr-o afectare progresivă a memoriei și a funcției intelectuale. Acestea ajung să fie atât de sever afectate încât interferează cu abilitățile sociale și de muncă. Memoria, orientarea, capacitatea de a învăța, percepția vizual-spațială și funcțiile executive superioare, cum ar fi planificarea, organizarea și secvențierea pot fi, de asemenea, afectate.
- Crizele convulsive – reprezintă acele modificări sau intensificări în activitatea electrică normală a creierului. Acestea cauzează mișcări repetitive, convulsii și chiar pierderea cunoștinței în unele cazuri, în funcție de gravitate.
- Afazia reprezintă o afecțiune caracterizată de tulburări în vorbirea și înțelegerea limbajului. Afazia receptivă provoacă tulburări de înțelegere a limbajului. Afazia expresivă se reflectă în alegeri ciudate de cuvinte, utilizarea de fraze parțiale, propoziții disjunse și propoziții incomplete.
Cercetările arată faptul că structura și funcția creierului se ajustează și se modifică pe tot parcursul vieții. In prezent nu este clar daca este sau nu posibilă reversibilitatea atrofiei cerebrale, dar creierul își poate adapta modul de funcționare pentru a compensa daunele suferite.
Diferite tratamente și terapii preventive, utilizate pe termen lung ca măsuri compensatorii, pot susține încetinirea procesului deteriorativ și pot ajuta la gestionarea manifestarilor declinului cognitiv.
Ce este de făcut pentru a întârzia atrofia cerebrală?
În funcție de cauză, localizare și gradul de avansare al atrofiei, medicii recomandă un tratament individualizat, care vizează tratarea cauzei, mai clar a traumatismului care a provocat-o.
Un adult pierde cca. 100.000 de neuroni zilnic, iar odata cu înaintarea în vârstă se constată o reducere în volum, care în jurul vârstei de 60 ani, ajunge să fie între 7 si 9% din total.
Stilul de viață plin de stres, evenimente traumatizante, ritm alert, insomnie, burnout, depresie duce la o îmbătrânire prematură a creierului.
Nu există un tratament specific pentru atrofia cerebrală. Din păcate, doar unele simptome pot fi gestionate și tratate. În funcție de factorii care stau la baza atrofiei cerebrale, se impune:
- controlul periodic al tensiunii arteriale
- tratament cu antibiotice sau medicamente antivirale
- o dietă sănătoasă și echilibrată, fără excese de niciun fel
- exerciții fizice regulate (unii specialiști susțin că acestea pot încetini viteza de atrofiere a creierului, chiar dacă nu sunt studii care să susțină această ipoteză)
- menținerea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională și a nivelului de stres
- o bună gestionare a evenimentelor traumatice (putem primi ajutor și sprijin în acest sens atât de la cei dragi și care ne sunt mereu alături, dar și în cadrul ședințelor de psihoterapie care au loc în cabinetul psihologului)
- să rămânem activi din punct de vedere mental și social prin implicarea în tot felul de activități specifice vârstei (voluntariatul va fi întotdeauna o alegere extraordinară în acest sens)
- terapia fizică care să ne ajute la menținerea unui tonus cât mai bun al musculaturii
- logopedia în cazul problemelor de limbaj date de afazie
Se pare că viața, la nivel biochimic are și ea un fel de ”termen de valabilitate”. A încerca să fim atenți la propriile nevoi, la ceea ce ne confortează și ne aduce împlinire, la oamenii de care ne înconjurăm sunt premise pe care trebuie să le avem mereu în vedere pentru a trăi din plin această viață care ne este dată și asta deoarece ”Ca o piesă de teatru, așa este viața: nu interesează cât de mult a ținut, ci cât de frumos s-a desfășurat.” (Seneca)
Referințe:
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmech.2021.705653/full
https://www.ninds.nih.gov/Disorders/All-Disorders/Cerebral-Atrophy-Information-Page
