Obezitatea sau grija pentru sănătate în era societății moderne

sau grija pentru sănătate - clinicaaproape.roîn erasocietății moderne
Conținut articol

Obezitatea: o boală a societății moderne

Obezitatea este mai mult decât o problemă legată de kilogramele în plus… Obezitatea este despre stigmă, despre probleme de sănătate, despre incapacități, despre prejudecăți, despre moarte subită, despre visuri care nu au șansă să-și urmeze cursul spre împlinire… Obezitatea este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă societatea actuală.

Recent a devenit evident că prevalența obezității a crescut rapid în Statele Unite, precum și în alte țări, mai ales în ultimele două decenii. Această schimbare a implicat ambele sexe, toate categoriile de vârstă și diverse grupuri etnice. Prevalența în creștere la copii și adolescenți este deosebit de îngrijorătoare din cauza implicațiilor asupra efectelor negative asupra morbidității și mortalității acestora la vârsta adultă tânără.

Literal, mii de articole în presa științifică, reviste populare și ziare au fost scrise despre prevalența crescută a obezității în ultimii câțiva ani. Problema a fost numită epidemie și comparată cu efectele nocive ale tutunului și alcoolului în ceea ce privește amploarea impactului negativ al acestuia asupra sănătății populației. 

Cum este caracterizată de fapt obezitatea?

Excesul de greutate și obezitatea sunt definite ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) peste 25 este considerat supraponderal, iar peste 30 este obez. Există diferite tipuri de grăsime și diferite locații pentru grăsime în organism. Grăsimea viscerală s-a dovedit a fi un indicator mai bun al tulburărilor asociate obezității decât cantitatea de grăsime totală din organism.

Compoziția și funcționarea țesuturilor din organism se modifică ca răspuns la fluctuațiile de greutate și la îmbătrânire. Pe măsură ce grăsimea scade în plasticitate din cauza îmbătrânirii și a obezității, își pierde capacitatea de a răspunde la indicii corporale. În cadrul acestui fenomen, creșterea rapidă a țesutului adipos depășește aportul de sânge al acestuia, privând celulele adipoase de oxigen și provocând acumularea de celule care nu se mai divid. Acest lucru duce la rezistență la insulină, inflamație și moarte celulară însoțită de scurgerea necontrolată de lipide din aceste celule.

Obezitatea nu este o afecțiune care poate fi analizată dintr-o singură perspectivă. Ea are implicații în mai multe afecțiuni precum:

  • diabet
  • bolile cardiovasculare 
  • diferite tipuri de cancer
  • tulburări respiratorii în somn 
  • boli ale vezicii biliare 
  • osteoartrite
  • depresii
  • tulburări de personalitate
  • incontinența urinară de efort
  • tulburările menstruale
  • complicații ale sarcinilor la femei etc.

Obezitatea – ce ne spun studiile făcute cu privire la această afecțiune?

Este interesant de luat în considerare de ce creșterea obezității în rândul populației în ultimele două decenii a fost brusc recunoscută ca fiind atât de potențial dăunătoare. Fără îndoială, publicarea datelor NHANES din perioada1999-2000 de către Flegal și colaboratorii săi în anul 2002 a fost esențială în aducerea acestei probleme în atenția profesioniștilor din domeniul sănătății, precum și a publicului. În plus, recenzia excelentă a lui Peter Kopelman publicată în 2000 a evidențiat multe aspecte despre obezitate care au fost subapreciate de-a lungul timpului și a subliniat, de asemenea, că obezitatea este, fără doar și poate, o problemă medicală cu efecte dăunătoare asupra sănătății.
Din anul 1975 și până în 2020 – adică într-un interval de 45 de ani, rata obezităţii s-a triplat. Ceea ce este şi mai îngrijorător la aceste cifre este faptul că, în acelaşi interval de timp, obezitatea la copii a crescut de 7 ori. În prezent se estimează că mai bine de 13 % din populaţia adultă se confruntă cu excesul ponderal. Asta înseamnă că 1 adult din 10 este obez, mai exact 2,8 milioane de oameni mor anual de boli asociate obezităţii.
Datele prezentate de Organizația Mondială a Sănătății sunt următoarele:
Peste 1 miliard de oameni din întreaga lume sunt obezi – 650 de milioane de adulți, 340 de milioane de adolescenți și 39 de milioane de copii. Acest număr este însă în creștere. OMS estimează că până în 2025, aproximativ 167 de milioane de oameni – adulți și copii – vor deveni mai puțin sănătoși, deoarece sunt supraponderali sau obezi.
Deși este bine cunoscut faptul că obezitatea prezintă riscuri pentru o varietate de boli, rămâne multă incertitudine cu privire la efectele excesului de greutate asupra riscului de deces al unei persoane deoarece toate aspectele acestei afecțiuni se intercalează la un nivel extrem de fin. Sunt studii care însă au estimat clar că în raport cu categoria de greutate normală, supraponderalitatea și obezitatea moderată au fost asociate cu creșteri semnificative statistic ale riscurilor de deces (Global BMI Mortality Collaboration 2016; Whitlock et al. 2009).
Recunoscând efectul potențial al creșterii obezității asupra nivelurilor de mortalitate în Statele Unite, Grupul de consultanță tehnică din 2015 al Administrației Securității Sociale a recomandat modelarea impactului schimbării nivelurilor de obezitate în proiecțiile sale. O analiză recentă a constatat că estimările publicate ale proporției de decese atribuibile obezității în Statele Unite au variat între 3 și 15% (Flegal, Panagiotou și Graubard 2015). Un studiu al impactului excesului de greutate și al obezității asupra diferențelor internaționale în speranța de viață a constatat că nivelurile ridicate de obezitate în SUA au reprezentat 55% din deficitul de speranță de viață.
Un motiv major pentru marea incertitudine a estimărilor este că aproape toate studiile privind asocierea dintre obezitate și mortalitate sunt observaționale și sunt supuse prejudecăților tipice studiilor observaționale. În încercarea de a se ajusta acestor prejudecăți, studiile impun adesea criterii severe de excludere, care pot ”reduce” prejudecată, dar pot limita generalizarea rezultatelor. Există dovezi acumulate că obezitatea lasă o amprentă durabilă asupra mortalității ulterioare. Mai exact, atunci când observațiile indicelui de masă corporală în diferite etape ale vieții sunt introduse în designul cercetării, acestea au de obicei valoare predictivă. Preston, Mehta și Stokes (2013) au au constatat că valorile IMC înregistrate la trei etape ale ciclului de viață contribuie suplimentar la prezicerea mortalității. Mai multe studii concluzionează că mortalitatea este o funcție pozitivă a duratei obezității, o caracteristică a întregului istoric al IMC (indicelui masei corporale).

Care sunt factorii care duc la obezitate?

Obezitatea este o afecțiune complexă care apare atunci când greutatea unui individ este mai mare decât ceea ce este considerat sănătos pentru înălțimea sa. Obezitatea afectează atât copiii, cât și adulții. Mulți factori pot contribui la creșterea în greutate în exces, inclusiv tiparele de alimentație, nivelurile de activitate fizică și rutinele de somn. Determinanții sociali ai sănătății, genetica și luarea anumitor medicamente fără simț de responsabilitate pot, de asemenea, să aibă un rol important în dezvoltarea acestei afecțiuni.

  1. Alimentația 

Acesta este principalul factor care duce la obezitate. Majoritatea oamenilor nu au o educație în acest sens, ci se ghidează după principiul instinctual al alimentării. În spatele consumului alimentar există însă o serie de principii de care trebuie să ținem cont pentru a putea duce o viață sănătoasă. De la ce și cum mâncăm, până la modul în care o facem sunt lucruri esențiale atunci când ne dorim o viață echilibrată din acest punct de vedere. Ca în orice alt aspect al vieții noastre, orice dezechilibru are consecințe.

În ceea ce privește obezitatea și alimentația, putem vorbi despre două faze și anume: 

  • prima faza, numită „dinamică”, în cursul căreia persoanele își măresc considerabil ingestia calorică și astfel ajung să se îngrașe, 
  • a doua fază, denumită „statică”, în cursul căreia obezitatea nu mai progresează în funcție de aportul alimentar, ci este menținută cu o rație calorică relativ moderată; de exemplu, studiile care s-au realizat pe obezitatea declanșată la femei într-un anumit moment al vieții ne arată că dintr-un număr de 363 de femei care au acuzat coincidența apariției obezității cu sarcina, lactația sau perioada imediat următoare, 112, respectiv 30%, recunoșteau creșterea apetitului și supraalimentația în aceste perioade.

2. Predispoziția ereditară

Modificările genetice în populațiile umane apar prea lent pentru a fi putea fi responsabile pentru epidemia de obezitate. Cu toate acestea, activitatea mai multor gene poate contribui la obezitate prin creșterea senzației de foame și condiționarea ingerării unui anume aport de alimente. Rareori, o variantă specifică a unei singure gene (obezitatea monogenă) provoacă un model clar de obezitate moștenită în cadrul unei familii. Din această perspectivă, se ia în considerare mai mult partea ereditară care se referă la obiceiul persoanelor respective de a nu-și putea stabili un program de viață ordonat și chiar și la incapacitatea acestora de a rezista în fața tentațiilor culinare. Aceste două fenomene sunt caracteristice familiilor de obezi.

3. Factorii congenitali

Peste 40% dintr-un lot de 753 de persoane obeze au descendenți direcți care suferă de obezitate, iar un alt studiu realizat pe 1.000 de obezi a arătat că obezitatea apare la colaterali sau ascendenti direcți în circa 70% din cazuri. Atunci când vorbim despre viitoarele mame care sunt obeze, studiile au arătat că există disfuncții de angajare a fătului în momentul nașterii care de cele mai multe ori este îngreunată si întârziată din cauza obezității femeilor. În mod direct această situație duce la o hipotonie a mușchiului uterin infiltrat cu grăsime. Totodată există și disfuncții de degajare a fătului din cauza calității inferioare a țesuturilor perineale. Ambele disfuncții influențează numărul foarte mare a copiilor cu greutate mare la naștere în cazul mamelor obeze, iar asta favorizează anumite manifestări anormale și anoxia fetală datorată travaliului prelungit. Hiperglicemia mamelor obeze este și ea de luat în considerare ca și factor determinant. Ea reprezintă un stimul puternic pentru pancreasul beta-insular fetal deoarece este dovedit de hiperinsulinismul neonatal al copiilor care sunt născuți din mame diabetice. Acești copii încep să depună grăsime în cursul vieții intrauterine cu circa 4 săptămâni mai devreme decât în mod normal.

4. Sedentarismul

La fel ca și în cazul alimentației, la nivel global procentele ne demonstrează faptul că nu avem un stil de viață organizat din acest punct de vedere. Munca de birou și facilitățile pe care ni le oferă mediul online au minimalizat din ce în ce mai mult implicarea în activități fizice constante și menținerea unui tonus fizic. Faptul că trăim mai mereu în contratimp și senzația că nu mai avem timp pentru nimic ne costă practic propria sănătate. Nu facem zi de zi o prioritate din activitatea fizică, nici măcar din cea minimă recomandată de specialiști.

5. Somnul neodihnitor

Atunci când nu ne odihnim așa cum avem nevoie, tendința de a compensa anumite stări de frustrare, neliniște pe care nu le putem susține din cauza oboselii puternice pe care o resimțim va fi una extrem de mare. Starea de oboseală constantă ne va face să cădem mult mai ușor ispitelor culinare și ne va influența tabieturile zilnice care ne mențin starea de sănătate. Creierul folosește odihna ca o primă resursă pentru a funcționa în parametri normali.

6. Determinanții sociali ai sănătății (SDOH)

Condițiile în care trăim, învățăm, muncim și ne jucăm sunt numite determinanți sociali ai sănătății (SDOH). Poate fi dificil să faci alegeri alimentare sănătoase și să faci suficientă activitate fizică dacă aceste condiții nu susțin sănătatea. Diferențele în SDOH afectează rezultatele și riscurile bolilor cronice, inclusiv obezitatea, în rândul grupurilor rasiale, etnice și socio-economice, precum și în diferite zone geografice și în rândul persoanelor cu abilități fizice diferite. De exemplu, locurile precum centrele de îngrijire a copiilor, școlile sau comunitățile afectează tiparele de alimentație și activitatea prin alimentele și băuturile pe care le oferă și oportunitățile de activitate fizică pe care le promovează. Alți factori comunitari care influențează obezitatea includ accesibilitatea la  opțiunile alimentare sănătoase, sprijinul social și de la egal la egal, marketingul și promovarea și politicile care determină designul comunității.

Ce putem face dacă suferim de obezitate?

Având în vedere complexitatea acestei afecțiuni, și modul în care trebuie abordată este una la fel de complexă: 

  • Să ne asumăm realitatea propriei vieți: odată ce acceptăm că suferim de obezitate, vom face primul pas spre a ne folosi cu înțelepciune de toate instrumentele puse la dispoziție de propriul organism pentru a reuși să ne vindecăm
  • Să fim curajoși și să nu ne pierdem motivația, oricât de dificil ne va fi în anumite momente
  • Să urmăm cu strictețe planul unei terapii psihologice (de obicei este indicată terapia comportamentală deoarece acționează direct asupra pattern-urilor nesănătoase în ceea ce privește modul în care ne alimentăm)
  • Să ne punem ținte de greutate reale și pe care să fim motivați constant să le atingem; vindecarea este întotdeauna un proces de durată și de aceea avem nevoie de obiective realizabile pentru a nu ne descuraja
  • Nutriția este foarte importantă atunci când dorim să combatem obezitate; nu este important cât mâncăm, ci și ce și cum mâncăm
  • Exercițiile fizice adaptate propriilor posibilități de mișcare sunt cele care vor accelera procesul de vindecare 
  • Psihoterapia și relația de încredere cu un psiholog este un punct important în procesul vindecării; susținerea și înțelegerea constante și autentice pe care le vom regăsi în acest tip de relație vor fi parteneri de durată și de încredere și ne vor ajuta să ne privim cu blândețe de fiecare dată când relația cu sine va tinde să fie zdruncinată de obstacolele pe care le vom avea de depășit
  • Să avem în jur persoane care ne iubesc și care ne văd așa cum suntem cu adevărat, dincolo de lumea aparentă creată de afecțiunea de care suferim
  • Chirurgia bariatrică este de luat în considerare în cazul acestei afecțiuni, dar trebuie privită ca fiind ultima soluție de vindecare deoarece la fel ca oricare altă intervenție de acest gen, presupune și multe riscuri

A suferi de obezitate poate fi privită de multe ori ca o condamnare pe viață. Descătușarea din lanțurile acestei afecțiuni este una dureroasă și anevoioasă, dar avem această datorie față de propria viața… Nu putem doar supraviețui și a ne încadra în anumite limite care ne provoacă durere sau suferință, ci trebuie să trăim din plin!

Referințe:

https://ourworldindata.org/obesity

”Codul greutății corporale”- Dr. Jason Fung

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Te invităm să descoperi și alte articole pregătite de către specialiștii noștri