Libertatea femeilor de a nu avea copii și importanța întrebărilor personale pe care le adresăm
Fiecare dintre noi privește împlinirea și sensul unei vieți trăite din plin într-o manieră pur personală. Fiecare femeie are o poziție mai mult sau mai puțin asumată față de ideea de a fi mamă. Cumva, la nivel micro și macrosocial, rolul de mamă și cel de femeie au fost întotdeauna intercorelate. Mai mult decât atât, predomină ideea conform căreia orice femeie trebuie să fie mamă. Lucru care nu pare să fie la fel în cazul bărbaților. În ultimii ani, lucrurile s-au mișcat și mai mult în acest sens. Mai exact, din ce în ce mai multe femei aleg o viață fără copii și o fac asumat și încercând să se țină departe de toate prejudecățile care par a veni avalanșă peste ele. Alegerile pe care le facem în viață sunt expresia libertății noastre de decizie, fiecare dintre noi poate să aleagă pentru sine să trăiască altfel, să-și îmbogățească și să își cultive mintea și personalitatea, astfel încât să se bucure de viață.
”Eu nu vreau să am copii!” pare să fie genul de afirmație care provoacă adesea neîncredere totală. Majoritatea dintre noi știm că o asemenea atitudine din partea unei femei pune capăt conversațiilor și lasă pe fețele interlocutorilor fețe goale, confuze, fălci căzute și judecată. De cealaltă parte, răspunsul pare să fie întotdeauna același: „În cele din urmă te vei răzgândi”, spune o femeie de 32 de ani în cadrul unui studiu care a vizat motivația femeilor de a nu avea copii. Doar prin aceste cuvinte se vede foarte clar că femeile care decid să nu aibă copii, de cele mai multe ori, sunt subminate în mod constant de incapacitatea societății de a separa femeile și maternitatea.
Dr. Catherine Monk, profesor de psihologie clinică la Universitatea Columbia explică faptul că „instinctul se referă la ceva înnăscut, natural, implicând răspunsuri comportamentale fixe în contextul anumitor stimuli.” Având în minte definiția data de Dr. Catherine Monk, „instinctul matern este mult exagerat, sugerându-se că există o cunoaștere înnăscută și un set de comportamente de îngrijire care sunt o parte implicită a maternității.”
Implicațiile deciziei de a nu avea copii asupra natalității
Din 2007, rata natalității a scăzut în medie cu aproximativ 2% în fiecare an. În ciuda speculațiilor timpurii despre un baby boom pandemic, criza coronavirusului a accelerat și mai mult declinul, nașterile scăzând cu 4% anul trecut. A fost cea mai mare scădere anuală a numărului de nașteri din 1973, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
Demografii subliniază o serie de factori care determină acest fenomen: insecuritatea economică, incertitudinea politică, schimbarea normelor de gen și o diminuare a stigmatizării în jurul alegerii de a rămâne fără copii. Deși pandemia a scos la iveală cât de puțin sprijin primesc familiile din SUA, de exemplu, de la guvern atunci când vine vorba de îngrijirea copiilor și alte obligații, unele femei luaseră deja până atunci hotărârea de a nu avea copii.
De exemplu, Biroul Australian de Statistică spune că în următorul deceniu, numărul cuplurilor fără copii va depăși numărul cuplurilor care au copii, iar aceste numere sunt extrem de îngrijorătoare din punct de vedere al natalității și al implicațiilor la nivel global.
Câteva din motivele pentru care femeile aleg să nu fie mame
- Nu vor să își asume responsabilitatea unei noi vieți: orice părinte știe cât este de dificil, frustrant și uneori, chiar dureros să ai în grijă viața unui copil; acesta din urmă presupune afecțiune, devotament, iubire, susținere (emoțională și financiară), compromisuri etc și multe femei simt că nu pot să facă față unei asemenea vieți pline de constrângeri
- Se simt singure și speriate: venirea unui copil pe lume presupune multă responsabilitate și acele femei care nu au încredere în sine, resimt cu atât mai intens faptul că nu vor reuși să facă față singure unui asemenea rol; Amy Blackstone, sociolog la Universitatea din Maine și autoarea cărții „Childfree by Choice: The Movement Redefining Family and Creating a New Age of Independence”, este de părere că lipsa politicilor favorabile familiei este o explicație a scăderii ratei natalității în ultimii ani, iar pandemia care a afectat întreaga umanitate a făcut lucrul acesta și mai clar pentru multe femei care erau confuze în acest sens.
- Le place viața lor exact așa cum este: dacă este să privim la aceste cuvinte, este imposibil să nu simțim mândrie pentru acele femei care pot ieși cu această motivație în lume; pentru a ajunge să te lași ghidat de o asemenea credință, este nevoie de prezență de spirit și de o viață trăită din plin, iar femeile care își iubesc viața cu adevărat nu au nevoie de un copil pentru a le da sens (multe femei au drept motivație exact acest gând atunci când susțin că își doresc să fie mame)
- Problemele financiare: ar fi total fals dacă am susține că a avea un copil nu presupune, pe termen lung, un efort financiar considerabil; fără doar și poate, siguranța financiară este un factor important care poate influența decizia femeilor de a deveni mame;
- Problemele de sănătate: atunci când acestea sunt prezente și afectează deja calitatea vieții a femeilor, a face un copil poate fi privit și dintr-o perspectivă egoistă;
- Infertilitatea: stresul cronic, alimentația dezechilibrată, tensiunea continuă în care trăim duc tot mai des la infertilitate; sunt multe femei în lumea întreagă care își doresc cu ardoare să devină mame, dar din păcate, organismul este principalul lor combatant în acest sens;
- Lipsa unei relații romantice care să le împlinească emoțional: atunci când în viața femeilor nu există armonie, împlinire, afecțiune, decizia de a nu fi mamă poate fi una rațională și mult mai ușor de luat
- Cariera: în ultima perioadă, viața profesională a femeilor a prins amploare; atunci când ajung la un anumit nivel în carieră, femeile pot resimți nesiguranță față de ceea ce se va întâmpla după revenirea din concediul de maternitate, iar această temere știm cu toții că este una fezabilă având în vedere implicațiile pe care le presupune
- Independența: prezența copiilor în viețile noastre presupune, pe lângă împlinire și iubire, și o constrângere în modul în care ne organizăm; ideea conform căreia nimic nu va mai fi la fel este întru totul adevărată (de la timpul petrecut cu prietenii, cu familia, prin călătorii, la modul în care se desfășoară o zi obișnuită din săptămână, totul se va schimba)
Ce pot resimți femeile a căror intimitate le este încălcată
Este poate mai acceptabil ca niciodată din punct de vedere social ca femeile să nu aibă copii. Chiar și așa, femeile care aleg să rămână fără copii spun că încă simt că trebuie să explice în mod constant alegerile lor altora. Studiile arată clar că femeile care aleg să nu aibă copii sunt numite egoiste, sunt acuzate că urăsc copiii și, de asemenea, li s-a mai spus că vor regreta decizia lor mai târziu în viață, când se vor trezi singure la bătrânețe. Și psihoterapeutul Zoe Krupka spune că cei care nu doresc să aibă copii sunt cel mai adesea etichetați ca fiind ”egoiști, superficiali și imaturi.”
Ce resimte o femeie a cărei intimitate este încălcată prin adresarea întrebării ”Tu când faci copii?” :
- Furie
- Neapartenență
- Dorința de a-și argumenta într-un mod excesiv alegerea
- Nevoie de a-și face prieteni care nu sunt părinți
- Nesiguranță
- Se simt marginalizate și judecate prin prisma deciziei pe care au luat-o
- Se simt ”alese” de către cei din jur, tot în funcție de decizia pe care au luat-o
- Rușine
- Vinovăție și mustrări de conștiință
- Se simt incapabile de a se conforma la un anumit rol
Podcastul ABC Ladies, ”We Need To Talk” împărtășește poveștile femeilor care aleg să nu aibă copii pentru a ajuta la lămurirea unor concepții greșite cu privire la acest aspect. https://www.abc.net.au/radio/programs/ladies-we-need-to-talk/
Este vorba de o decizie strict personală care nu trebuie să ducă la marginalizare, judecată, excludere din plan social. Mai important este să ne respectăm reciproc alegerile, este cheia sănătății relaționale. La fel de important este să rămânem fideli propriilor nevoi și dorințe de la viață. Este o greșeală mult mai mare să te simți dator sau obligat să faci un copil pe care nu vrei să îl faci.
Indiferent că este vorba de decizia de a nu avea copii sau de orice alt fel de decizie care poate avea o implicație socială, fiecare dintre noi are responsabilitatea propriului comportament. A fi intruziv, a pune la zid, a judeca, a pune întrebări stânjenitoare și în urma cărora nu vom obține nimic de fapt, sunt premisele unui comportament care poate cauza suferință și disconfort puternic în cei de lângă noi. Femeile care nu doresc să aibă copii sunt singurele care trebuie să fie împăcate cu decizia pe care o iau și nimeni din jur nu trebuie să aibă nici măcar vreo intenție în a le influența viețile în vreun fel. Tot ceea ce contează este să fim sinceri cu noi și blânzi cu cei din jur. Replicile noastre superficiale pot răni, pot face să ”sângereze” răni mai vechi sau pot crea confuzie și instabilitate emoțională la cei din jurul nostru.
”Una din prejudecățile lumii noastre este de a pune etichetă, de a clasifica totul; oamenilor li se pare că au și înțeles ceea ce au clasat.” (Octavian Paler)
Cu toții avem perioade grele și dificile, este important să știm că nu suntem singuri și să cerem ajutor.