Anxietate și depresie, depresie și anxietate, prezent și viitor, viitor și prezent… Un carusel de trăiri care se derulează în timp și în raporturi diferite și care ajung să ne controleze viețile și existența odată ce ajung să vină la putere și să primească toată energia corpului și psihicului nostru. Anxietatea și depresia de mult timp nu mai sunt niște clișee medicale. Oriunde ne îndreptăm privirea sau mai degrabă, atenția și intenția, dăm de oameni care trăiesc frici pe care nu și le pot explica, trăiesc cu un nivel minim de energie și nu au sens și nici visuri de îndeplinit.
Atunci când anxietatea și depresia ajung să fie ”împreună”, viața de zi cu zi este extrem de dificilă și provocatoare.
Depresia este mai mult decât să ne simțim dezolați sau să avem o zi proastă. Când o stare de spirit tristă durează mult timp și interferează cu funcționarea normală, este important să ne întrebăm dacă nu cumva am ajuns să fim depresivi și asta se întâmplă uneori fără ca noi măcar să ne dăm seama spre ce ne îndreptăm…Depresia înseamnă mult mai mult decât o stare de
tristețe. Depresia este atunci când:
ne simțim triști adesea sau tot timpul
nu ne dorim să ne implicăm în activități care sunt distractive
avem mai tot timpul o senzație de iritabilitate‚ ne frustrăm ușor sau ne neliniștim ușor
avem probleme cu somnul și cu adormirea
ne trezim prea devreme sau dormim prea mult
mâncăm mai mult sau mai puțin decât de obicei sau suntem fără apetit
avem dureri de cap sau probleme digestive care nu se ameliorează cu tratament
avem probleme de concentrare, de memorare a detaliilor sau de luare a deciziilor
ne simțim adesea vinovați, lipsiți de valoare sau neajutorați
ne gândim la sinucidere sau la o soluție care să ne ajute să nu mai simțim toată durerea din interiorul nostru
Cauza exactă a depresiei nu este cunoscută. Poate fi cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Fiecare dintre noi este diferit, fiecare dintre noi a avut o copilărie cu anumite particularități, fiecare dintre noi trăiește cu anumite standarde autoimpuse sau impuse de cei din anturajul nostru și fiecare dintre noi are răni care nu se observă cu ochiul liber. Cu toate astea, studiile care s-au făcut în domeniu, ne arată că sunt unii factori care pot crește șansele unei persoane de a ajunge să fie depresivă și anume:
rude de sânge care au avut depresie
experimentarea unor evenimente traumatice sau stresante, cum ar fi abuzul fizic sau
sexual, moartea unei persoane dragi sau probleme financiare persistene
trecerea printr-o schimbare majoră de viață‚ chiar dacă aceasta a fost planificată (uneori
este posibil să nu deținem resursele necesare pentru a face față cu brio schimbărilor care au lor
în viața noastră)
existența unei probleme medicale, cum ar fi cancerul, accidentul vascular cerebral sau
durerea cronică
urmarea anumitor tratamente pentru alte afecțiuni
Prevalența tulburării depresive majore (MDD) a crescut, iar MDD este acum o cauză principală a dizabilității globale. Depresia coexistă adesea cu anxietatea, iar cea de-a 5-a ediție a Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5) a introdus specificatorul ”anxios dish” pentru a identifica acei pacienți din categoria MDD care au și anxietate.
Prevalența depresiei anxioase este ridicată, studiile sugerând că 50–75% dintre pacienții cu MDD îndeplinesc criteriile DSM-5 pentru depresia anxioasă. Cu toate acestea, poate fi dificil să se discearnă dacă un pacient are MDD cu anxietate sau o tulburare de anxietate care a declanșat un episod de depresie. De fapt, aproximativ 60–70% dintre pacienții cu anxietate comorbidă și depresie se confruntă mai întâi cu anxietate, dar adesea depresia determină pacientul să caute tratament. Pacienții cu MDD care au, de asemenea, anxietate au o funcționare psihosocială semnificativ mai slabă și o calitate mai slabă a vieții în comparație cu pacienții cu MDD fără anxietate. În plus, pacienții cu MDD și anxietate durează mult mai mult pentru a obține remisia și sunt mai puțin susceptibili de a obține remisia, decât pacienții cu MDD fără anxietate. Prin urmare, este esențial ca medicii să aibă un indice ridicat de suspiciune pentru anxietatea comorbidă la pacienții cu depresie și ca simptomele de anxietate la pacienții cu MDD să fie tratate eficient.
Depresia se poate întâmpla la orice vârstă, dar de multe ori începe la maturitate. Depresia este acum recunoscută ca apărând la copii și adolescenți, deși copiii pot exprima mai multă iritabilitate sau anxietate decât tristețe. Multe tulburări cronice de dispoziție și anxietate la adulți încep ca niveluri ridicate de anxietate în copilărie.
Depresia, în special la vârsta mijlocie sau mai înaintată, poate apărea împreună cu alte boli medicale grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inimă, durerea cronică și boala Parkinson. Aceste condiții sunt adesea mai grave atunci când depresia este prezentă, iar cercetările sugerează că persoanele cu depresie și alte boli medicale tind să aibă simptome mai severe ale ambelor boli.
Depresia este comună. De exemplu, cercetătorii estimează că aproape 7% dintre adulții din Statele Unite suferă de depresie în fiecare an. Mai mult de 16% dintre adulții din SUA — în jur de 1 din 6 persoane — vor experimenta depresie la un moment dat în viața lor. Aproximativ 4,4% dintre copiii din Statele Unite suferă de depresie. Conform OMS, depresia afectează în prezent peste 280 de milioane de oameni. De cealaltă parte a acestui mix se află anxietatea… Experimentarea anxietății ocazionale este o parte normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate au frecvent îngrijorări și temeri intense, excesive și persistente cu privire la situațiile de zi cu zi. Adesea, tulburările de anxietate implică episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică sau teroare care ajung la un vârf al trăirii în câteva minute (atacuri de panică). Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt dificil de controlat, sunt disproporționate față de pericolul real și pot dura mult timp. Este posibil să evităm locurile sau situațiile pentru a preveni aceste sentimente. Simptomele pot începe în timpul copilăriei sau în anii adolescenței și pot continua până la maturitate.
Exemple de tulburări de anxietate includ tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială (fobia socială), fobiile specifice și tulburarea de anxietate de separare.
Putem avea mai mult de o tulburare de anxietate. Semnele și simptomele de anxietate includ:
senzaţie de nervozitate, nelinişte sau tensiune.
un sentiment continuu de pericol iminent
frecvență cardiacă crescută
respiraţie rapidă (hiperventilaţie)
transpiraţie
tremur
senzație de slăbiciune sau oboseală
probleme de concentrare sau de gândire cu privire la orice altceva decât îngrijorarea prezentă.
probleme cu somnul
probleme digestive
dificultate în a ne controla îngrijorarea
dorința de a evita lucrurile/locurile/evnimentele care ne declanșează anxietatea
Anxietatea este frica intensă sau îngrijorarea, în timp ce depresia este o perioadă de lungă durată de dispoziție apatică, motivatie scăzută și energie scăzută. Deși anxietatea și depresia pot apărea pe cont propriu, mulți oameni le experimentează pe ambele în același timp. Anxietatea mixtă și depresia (MAD) este o nouă categorie de diagnostic introdusă în
clasificarea ICD-10 pentru pacienții văzuți în principal în mediile de îngrijire primară. Acești pacienți sunt definiți ca fiind cei care suferă de simptome de anxietate și depresie de intensitate limitată și egală, însoțite de cel puțin unele trăsături autonome, care nu se califică pentru diagnosticul specific de anxietate sau tulburări depresive și sunt independente de evenimentele de viață stresante. Mulți pacienți care îndeplinesc criteriile pentru tulburări depresive sau de anxietate pot prezenta, de asemenea, simptome, sindroame sau un diagnostic de anxietate sau depresie. Nu se știe încă dacă simptomele anxioase și depresive sunt două expresii diferite ale aceluiași proces psihopatologic subiacent.
Deși simptomele depresive și anxioase coexistă frecvent, studiile clinice au avut tendința de a separa tulburările de anxietate de depresie.
Din punct de vedere istoric, termenul clinic pentru depresie mixtă și anxietate a fost depresia anxioasă. Odată cu publicarea DSM-III-R, au fost stabilite 2 categorii în scopul clasificării tulburărilor care implică atât anxietate, cât și depresie și sistemul de clasificare este utilizat în prezent și în DSM-IV. Aceste criterii de diagnostic mai specifice ne-au oferit o înțelegere mult mai bună a spectrului de anxietate, dar au creat necesitatea unei mai bune înțelegeri a locului benzodiazepinelor în indicații clar definite asupra spectrului de anxietate. În ciuda avertismentelor cu privire la efectele secundare, abuzul și dependența, benzodiazepinele sunt frecvent prescrise ca terapie adjuvantă la antidepresive pentru anxietatea și depresia comorbidă.
NHS (Serviciul Național de Sănătate) din Regatul Unit estimează, de exemplu, că anxietatea mixtă și tulburarea depresivă ar putea afecta 1 din 10 adulți în orice an. Cu toate acestea, condiția prezintă provocări, deoarece estompează limitele tradiționale de diagnostic ale anxietății și depresiei. Acest lucru fac mai dificile identificarea și diagnosticarea, și ca urmare, și tratarea este mai dificilă.
Anxietatea și depresia există adesea împreună. Studiile au raportat că 45,7% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră au avut, de asemenea, un istoric de viață cu una sau mai multe tulburări de anxietate. De asemenea, s-a constatat că aceste tulburări au coexistat în mod obișnuit în aceeași perioadă de timp, 41,6% dintre persoanele care au experimentat 12 luni
de depresie majoră având, de asemenea, una sau mai multe tulburări de anxietate în aceeași perioadă de 12 luni. Un studiu din 2021 afirmă că anxietatea mixtă și tulburarea depresivă pot fi definite prin simptome ale ambelor care apar în majoritatea zilelor pentru o perioadă de două săptămâni sau mai mult.
Cum ținem sub control tulburarea anxios-depresivă?
Tratament medicamentos. Adesea, medicamente similare pot fi folosite pentru a trata atât anxietatea, cât și depresia, iar psihiatrii sau medicii pot prescrie anumite medicamente pentru a ajuta la tratarea ambelor, fie separat, fie împreună. Antidepresivele, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitorii recaptării serotoninei-norepinefrinei (IRSN), sunt cunoscuți pentru a aborda simptomele ambelor afecțiuni. Este important să se ajungă la un echilibru biochimic în creier deoarece în baza lui se construiesc celelalte unelte care ajută la echilibrarea întregii vieți.
Modificări ale stilului de viață. Conform studiilor care s-au făcut în domeniu, modificările stilului de viață pot ameliora simptomele de anxietate și depresie. Este important să reușim să creăm abordări proprii ale problemelor cu care ne confruntăm zi de zi, de la probleme financiare până la probleme medicale. Ce putem face concret:
să avem o bună igienă a somnului
să facem mișcare regulat și în mod asumat
să practicăm recunoștința față de tot ceea ce avem
să fim mai blânzi cu noi atunci când greșim
să alegem să ne petrecem timpul într-un mod calitativ și alături de persoane care ne
inspiră și care ne oferă afecțiune și încredere
să limităm folosirea social media
să ne găsim modele umane demne de urmat
să petrecem regulat timp în natură
să ne alimentăm sănătos și într-un mod respectuos față de propriul organism
Pe lângă toate acestea, în planul de tratament al unei asemenea afecțiuni nu poate lipsi psihoterapia. Tipurile de terapie în care ne implicăm cu un psiholog sau psihoterapeut ne pot ajuta să ne dezvățăm de comportamentele problematice prin identificarea și schimbarea modelelor de gândire distructive. Acest lucru ne poate modifica procesele de gândire legate atât de depresie, cât și de anxietate și poate dezvolta mecanisme sănătoase de coping.
Referințe:
”Tulburările anxios-depresive”, de Ioland Mitrofan și Sandrina Mindu
”Învinge depresia înainte să te învingă ea pe tine”, de Dr. Robert L. Leahy
”Experiențele depresiei”, de Sidney J. Blatt
”Anxietatea, bestia din tine”, de Dr. Eric Goodman
