Gaslighting sau când realitatea îți este distorsionată

pexels-photo-6669801
Conținut articol

„Ești tu prea sensibil/ă!” sau „Eu îți vreau binele, iar tu ești nerecunoscătoare!”. De câte ori n-am auzit cu toții astfel de replici? Ceea ce nu știam mulți dintre noi este că acestea reprezintă o tehnică de gaslighting.

Tehnica se numește trivializare: momentul în care o persoană diminuează amplitudinea sentimentelor altcuiva sau îi spune că reacționează disproporționat, chiar și atunci când temerile, rezervele sau emoțiile sale sunt complet valide.

Termenul de „gaslighting” își trage numele de la filmul „Gaslight” din 1944, în care Ingrid Bergman joacă rolul unei soții manipulate de soț care ajunge să creadă în propria nebunie după nenumărate instanțe în care partenerul îi înscenează scene de furt ca să o convingă de faptul că e cleptomană și să o izoleze de restul lumii. De ce? Pentru a o putea ține mai ușor sub control. În film sunt tratate o serie de forme de manipulare și abuz în cuplu, ceea ce-l face poate mai relevant și mai actual în zilele noastre decât a fost  în momentul apariției.

Prima silabă din termenul în engleza provine de la gaz, iar manipularea psihologică are efectul unui gaz paralizant folosit pe câmpul de luptă de soldați pentru a crea ambiguitate și distragere în rândul inamicilor, astfel încât cei ce atacă să poată prelua controlul situației și să-i elimine. La fel te poți simți și într-o dispută deschisă cu un narcisist, similar cu a fi pe un câmp de luptă, unde singura regulă este: nu există nicio regulă și nicio limită. Cel puțin pentru el. El va face să fie trasate zeci de reguli de moralitate și de raportare la el.

Gaslightingul e o formă de abuz psihologic în cadrul căreia o persoană sau un grup de persoane determină o terță persoană să-și pună sub semnul întrebării atât sănătatea mintală, cât și percepția asupra realității sau amintirile. Oamenii care se confruntă cu acest fenomen se simt cel mai adesea confuzi, anxioși și nu mai au încredere în ei înșiși. Reprezintă un set de tactici prin care un abuzator, cu scopul de a câștiga mai multă putere, își determină victima să se îndoiască de propria ei realitate.  Cuprinde un set de manipulări psihologice insidioase, subtile, care se întâmplă gradual cu scopul de a submina stabilitatea mentală a victimei.

pexels photo 6669777

Gaslightingul poate avea loc atât în relațiile personale, cât și în cele profesionale- cu partenerul de viață, șeful, colegii de birou, familia, prietenii.

Un gaslighter nu s-a născut deținând această tehnică. Un „aprinzător” este un maestru al învățării sociale. El fie a asistat la comportamentul altui gaslightier, fie a avut parte pe pielea lui de efectele unei astfel de abuz și observă că este un instrument puternic. Este o strategie cognitivă pentru autoreglare, repetată și perfecționată pe persoane care au o stimă de sine redusă, o personalitate dependentă, care nu setează și expune propriile limite și reguli relaționale etc. Complicațiile vin din faptul că manipulatorul nu are un rol negativ previzibil, ba dimpotrivă.

Este posibil ca gaslighter-ul să nu știe că face ceva strategic sau manipulativ. Îi lipsește conștiința de sine și capacitatea de introspecție și poate crede că se exprimă direct sau este predispus la o sinceritate neclintită, spunând „așa cum sunt și cum fac eu totul bine”. De cele mai multe ori, gaslighter-ul are înclinații narcisice, cu carențe în empatie (capacitatea de a înțelege sentimentele altora), disponibililtate redusă de a-l asculta pe celălălt și dificultate de auto-reflecție (nu se poate analiza obiectiv, se vede pe sine distorsionat).

Potrivit lui Robin Stern, psihanalistă, fondatoare și director adjunct al Centrului Yale pentru Inteligența Emoțională și autoare a cărții “The Gaslight Effect: How to Spot and Survive the Hidden Manipulation Others Use to Control Your Life”, printre semnele că ești o victimă a gaslightingului se numără:

👉 Ai sentimentul că nu mai ești persoana care erai, experimentezi senzații de anxietate crescută și îți scade încrederea în tine.

👉 Ai momente din ce în ce mai dese în care te întrebi dacă într-adevăr ești prea sensibil/ă.

👉 Trăiești cu senzația că orice faci este greșit.

👉 Simți că e mereu vina ta atunci când se întâmplă ceva rău sau lucrurile nu merg cum trebuie.

👉 Te scuzi prea des.

👉 Ai sentimentul că ceva nu e în regulă, dar nu poți identifica acel lucru/fenomen.

👉 Te întrebi adesea dacă comportamentul în relația cu partenerul tău este normal (spre exemplu- te întrebi dacă ai fost sau nu rezonabil/ă în diverse cazuri sau dacă nu cumva arăți mai puțină dragoste decât ar trebui).

👉 Cauți scuze pentru partenerul tău (care, de fapt, e cel care te supune gaslightingului).

👉 Eviți să oferi informații familiei și prietenilor despre partenerul tău sau despre relația voastră pentru a evita eventuale confruntări care l-ar putea viza.

👉 Te simți izolat/ă de propria familie și de cercul de prieteni.

👉 Simți că-ți e din ce în ce mai greu să iei decizii pe cont propriu.

👉 Te simți fără speranță și nu mai găsești interesul de altădată în activitățile care îți făceau plăcere.

pexels photo 6669939

Multe din simptomele acestui tip de manipulare sunt aproape identice cu cele ale depresiei și ale altor tulburări de personalitate, ceea ce face acest fenomen destul de greu de identificat, iar pe cei care suferă de aceste tulburări – victimele perfecte pentru gaslighting.

Adesea vindecarea după astfel de experiențe însemnă a-i asigura persoanei abuzate cadrul în care să își relateze povestea cu cât mai multe amănunte, astfel încât persoana în cauză să poată să-și stăpânească trauma și să devină împuternicit să reducă din disonanța cognitivă care se ridică opresiv într-o relație atât de abuzivă. Disonanța cognitivă este acea stare de confuzie care apare atunci când o persoană deține în minte două idei diametral opuse, iar rezultatul este o anxietate extraordinară, care poate include gânduri obsesive, atacuri de panică și depresie. Disonanța cognitivă poate fi unul dintre rezultatele tacticii abuzive de gaslighting.

Ce e de făcut în astfel de cazuri? În primul rând să recunoști semnele acestui tip de manipulare. În al doilea rând – să nu mai eviți, ba chiar să cauți sprijinul celor dragi. Iar dacă nu te simți suficient de puternic/ă încât să ieși dintr-un astfel de cerc vicios, cel mai indicat este să te adresezi unui psiholog sau terapeut.

A recunoaște semnele și consecințele pe termen lung e primul pas spre a ne desprinde de aceste relații toxice, cu curaj, asumare și sprijin din partea celor care cred în noi în mod necondiționat.

💛 Resurse suplimentare:

🌿 https://bit.ly/3jwS2NO

🌿 https://bit.ly/37oTUm2

🌿 https://bit.ly/3fL8GYG

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Te invităm să descoperi și alte articole pregătite de către specialiștii noștri