Succes… Oare știm cu exactitate ce este acesta pentru noi? Oare știm cum să îl simțim în viața nostră, cum să îl percepem, cum să îl trăim? Succesul este ceva pe care majoritatea oamenilor se străduiesc să îl facă să fie palpabil, dar ce se întâmplă atunci când însuși gândul de a-l atinge ne umple de anxietate sau teamă? Mulți oameni se tem (fără să știe) de succes, această teamă conducându-i la auto-sabotarea propriului progres.
Cu toții avem obiective și vise. Există idei pe care vrem să le realizăm. Vrem să ne împingem să atingem un nou nivel de performanță sau succes, zi de zi sau cu fiecare oportunitate de care avem parte. Având în vedere toate aceste aspecte, ce sens are să avem teamă de succes? Dacă toți vrem să ne atingem obiectivele, de ce ne-ar fi frică de ele?
În multe cazuri, teama nu este despre succesul în sine, ci mai degrabă de rezultatele sau impactul succesului. Dacă măsurăm, de exemplu, succesul în banii pe care îi câștigăm, atunci teama vine mai degrabă din a trăi o viață foarte îndestulată și consecințele pe care le poate avea un astfel de statut social.
Frica de succes (sau rezultatele succesului) este un mod foarte real de a gândi care este adesea respins. Pare contraintuitiv. Din păcate, nu ne este întotdeauna clar că avem o teamă de succes. De obicei, se ascunde adânc sub aparențele sub care rulăm zi de zi, determinându-ne să acționăm în moduri subconștiente de auto-sabotare. De exemplu, temerile și comportamentele de auto-sabotare apar atunci când experimentăm disonanța cognitivă. Disonanța cognitivă poate fi definită ca starea psihologică incomodă care apare atunci când modul în care ne percepem și ceea ce se întâmplă cu adevărat cu noi sunt în conflict.
Frica de succes este adesea legată de imaginea de sine și de fenomenul psihologic al disonanței cognitive. Fiecare dintre noi avem o imagine de sine. Imaginea de sine poate fi definită ca modul în care ne vedem pe noi înșine și acțiunile noastre. Când acționăm în moduri care se aliniază cu imaginea de sine, aceste idei sunt întărite, solidificând acele etichete cu identitatea noastră. De exemplu, mă consider un individ atletic. Când merg în mod regulat la sala de sport sau la antrenament, acționez în aliniere cu imaginea mea de sine.
Ce părți din noi conclucrează pentru a ne autosabota?
- Imaginea de sine negativă și stimă de sine scăzută
Dacă am petrecut ani de zile crezând că nu suntem suficient de buni, succesul se poate simți nemeritat, înșelător, fraudulos. Îndoiala de sine profundă ne poate face să ne simțim datori în a eșua astfel încât să acționăm în mod inconștient în moduri care ne ”asigură” neîmplinirea.
- Teama de responsabilitate crescută
Succesul vine adesea cu așteptări mari în raport cu sine și așteptări mari de la cei din jur în raport cu noi. O promovare la locul de muncă, de exemplu, poate însemna zile de muncă mai lungi, responsabilități de conducere sau responsabilitate pentru decizii cu un impact mare. Pentru unii dintre noi aceste presiuni sunt copleșitoare.
- Traume trăite în copilărie
Experiențele timpurii ne modelează convingerile despre succes. Dacă am crescut într-un mediu în care realizările au fost descurajate sau în care succesul a dus la critică sau respingere din partea celor din jur (dar mai ales din partea persoanelor de referință pentru noi), este posibil să asociem succesul cu vinovăția, singurătatea sau conflictul.
Unii dintre noi ezităm să obținem succesul deoarece ne facem griji că îi facem pe alții să se simtă inconfortabil. Dacă succesul nostru (credem noi) ar putea crea gelozie sau tensiune între prieteni, colegi sau membri ai familiei, s-ar putea să alegem armonia din relații și nu propria persoană.
- Perfecționismul și presiunea autoimpuse
Ideea că succesul trebuie să fie impecabil poate fi paralizantă. Unii dintre noi ne temem în mod constant să nu facem greșeli sau să nu dezamăgim astfel încât evităm să ieșim din zona de confort și suntem extrem de precauți. Auto-sabotajul este întotdeauna evident. Uneori, se deghizează în obiceiuri inofensive, scuze sau amânare.
Procesul de autosabotare poate fi văzut în orice domeniu, dar un cadru deosebit de interesant este sportul. De exemplu, există mulți sportivi liceeni care se văd a fi de top, dar nu au aceeași viziune sau încredere atunci când vine vorba de a juca la nivelul următor. Ca urmare, acești liceeni care se percep sportivi aleg să rămână ”în siguranță”, recurg la zonele lor de confort, performanța lor scade și ajung să renunțe rapid la antrenamente și programele de sport.
Cauzele temerii de succes
Originea acestei temeri poate varia de la o persoană la alta, însă unele dintre cele mai frecvente cauze includ:
- Experiențele din copilărie – Dacă succesul a fost asociat cu presiune sau cu așteptări exagerate din partea părinților.
- Frica de schimbare – Succesul aduce schimbări, iar necunoscutul poate fi perceput ca amenințător.
- Teama de a pierde aprobarea celorlalți – Uneori, oamenii se tem că succesul îi va face să fie invidiați sau respinși de cei din jur.
- Sindromul impostorului – Sentimentul că succesul nu este meritat și că, în cele din urmă, vei fi “descoperit” ca nefiind suficient de competent.
Totodată, dacă ne gândim că nu merităm să avem succes deoarece poate ne vedem insignifianți sau incapabili, acțiunile noastre vor susține întotdeauna autosabotarea. Asta nu înseamnă că frica de succes sau disonanța cognitivă pot lua 100% din vina pentru aceste situații, dar de cele mai multe ori joacă un rol important. Și prin ce procese se face asta mai exact?
- Procrastinare și Evitare
Putem găsi mereu motive pentru a nu ne focusa pe obiectivele pe care le avem, susținând de nenumărate ori că anumite acțiuni nu se impun sau poate nu este momentul potrivit pentru a face anumite lucruri. Când ne confruntăm cu conflicte, primul și cel mai natural răspuns este să ne retragem în zona de confort. Acesta este un tip de comportament de evitare deoarece încercăm să eliminăm toate experiențele negative și să revenim la experiențele cu care suntem familiarizați. Evitând aceste experiențe negative, întărim și mai mult ideea că este mai bine să fim într-o zonă de confort.
- Perfecționismul care conduce la ”paralizie”
În loc să avansăm cu un proiect, supraanalizăm fiecare detaliu mic, temându-ne că eșecul nostru va fi foarte impactant, chiar dacă facem doar o mică greșeală.
- Ne autosabotăm relațiile
Frica de succes poate avea un impact și asupra relațiilor noastre personale. Ajungem să credem în tot felul de idealuri și perfecțiuni, insistând mereu pe schimbare la partenerii noștri, înșelând sau creând conflicte inutile. Toate acestea ne asigură că nu vom experimenta niciodată o adevărată împlinire emoțională.
- Ne implicăm în obiceiuri autodistructive
În loc să îmbrățișăm succesul și starea de împlinire pe care ne-o aduce, unii dintre noi ne simțim prea ”plini” de emoțiile pe care le simțim și alegem să ne îndreptăm spre abuz de substanțe, mâncat în exces, cheltuieli nesăbuite sau alte comportamente de auto-sabotare. Aceste obiceiuri creează obstacole care ne împiedică să ne concentrăm asupra creșterii personale sau profesionale.
- Alegem acțiuni/contexte/persoane care ne îndepărtează de scopul nostru
Ne putem pierde în mod inconștient în termene limită, putem evita oportunități de networking sau putem respinge ajutorul celor din jur, declarând că suntem bine cu noi, când de fapt “preferăm să rămânem acolo unde suntem deja.”
Zona de confort, da, este locul în care ne simțim în siguranță, unde performanța se potrivește cu imaginea noastră de sine. Cu toate astea, avem două opțiuni.
- Prima – putem lăsa conflictul să preia controlul, revenind mereu și mereu la zona de confort.
- A doua – putem alege să observăm conflictul, să ne ajustăm imaginea de sine și să ne dăm permisiunea de a reuși.
Cum putem depăși teama de succes?
- Conştientizare de sine
Dezvoltarea conștiinței de sine este necesară pentru a înțelege temerile noastre legate de succes. Pentru a depăși obiceiurile de auto-sabotare trebuie să avem dezvoltată abilitatea de a privi către sine cu deschidere și asumare. Asta înseamnă că trebuie să fim capabili în a ne observa comportamentul, emoțiile, modul în care luăm decizii sau facem alegeri.
- Să ne înfruntăm frica
Odată ce avem o înțelegere solidă a modului în care s-ar putea să evităm și să ne autosabotăm succesul, ajungem în poziția din care putem începe să facem schimbări pozitive. În acest demers este important să ne proiectăm obiective mici, realizabile pentru a putea aborda succesul, mai degrabă decât de a-l evita. De exemplu, dacă constatăm că am devenit neglijenți în raport cu responsabilitățile noastre profesionale, este important să alegem să facem acele acțiuni care totuși ne mențin pe drumul spre îndeplinirea obiectivelor.
- Să ne observăm reacțiile și să ne contorizăm progresul
Pe măsură ce ne adaptăm pentru a face schimbări pozitive, este posibil totuși să experimentăm în continuare un anumit disconfort. Este important să acordăm atenție comportamentelor și să încercăm să le etichetăm. Acest lucru ne poate ajuta la înțelegerea emoțiilor implicate în anumite experiențe de care avem parte. Oamenii care se confruntă cu această frică gândesc adesea:
- “Ce se va întâmpla dacă oamenii vor aștepta mereu tot mai mult de la noi, iar noi nu vom mai putea liva?
- “Ce se va întâmpla dacă nu vom putea face față presiunii?”
- “Ce se va întâmpla cu viața noastră dacă succesul ne va schimba pe noi ca oameni sau modul în care suntem noi în relațiile cu cei din jur?”
Aceste temeri pot duce la auto-sabotaj în cazul în care ne reținem de la acțiuni în mod inconștient prin amânare, evitare, îndoială de sine și comportamente distructive. Nu există un singur motiv pentru care oamenii dezvoltă o teamă de succes, dar factorii psihologici, sociali și emoționali joacă adesea un rol important.
Frica noastră și temerile noastre trebuie respectate. Ar trebui să fim învățați de mici să ne facem timp mereu să stăm cu nesiguranţa noastră. Ar trebui să ascultăm mesajul pe care vocea noastră interioară îl rostește (sinele autentic). Da, unele temeri sunt iraționale. Fobiile sunt adesea temeri înrădăcinate în unele nevroze sau rădăcini psihologice care necesită cel mai adesea ajutor profesional pentru a fi depășite sau gestionate. Dar temerile care nu se încadrează în categoria fobică pot fi la fel de debilitante și limitatoare în modul în care alegem să ne trăim viața, multe dintre ele necesitând ajutor specilizat. Atunci când trăim la limită anumite experiențe sau în anumite sectoare ale vieții noastre, un proces terapeutic sau de consiliere ne poate ajuta să găsim răspunsuri și implicit să înțelegem care sunt acțiunile care ne pot asigura bunăstarea emoțională și trăirea cu seninătate, de ce nu, și a succesului.
Succesul nu trebuie să fie o sursă de anxietate, ci o călătorie de dezvoltare și împlinire personală.
