Barbatul “barbat” sau barbatul bine cu el?

Barbatii sunt din ce in ce mai atrasi, intr-un mod deliberat, de introspectie, de dezvoltare si explorare personala. Pentru prea multe generatii, cultura si societatea in care traim, si nu natura, au definit traseul pentru ce este si cum trebuie sa arate un “barbat adevarat”, in prea multe cazuri cu un surplus de imperativ pentru acesta. Din ce in ce mai frecvent, barbatii au inceput sa vada procesul terapeutic ca pe o optiune personala, din nevoia de a-si personaliza viata si ritmul acesteia, si multi dintre ei au inteles ca viata nu inseamna sa se conformeze si sa goneasca pentru a atinge imaginea barbatului cu nenumarate calitati, a barbatului de succes.

Ce inseamna sa fii barbat?

Poate tocmai din pricina normelor referitoare la cum trebuie sa fie ca barbat, ei si-au tot ascuns din trairile adevarate si care “ii incurcau” dupa standardele comun acceptate, ignorandu-le sau acoperindu-le cu:

• mai multe riscuri asumate
• cu a fi dominant(uneori, in a avea putere asupra femeii)
• cu a castiga in anumite imprejurari
• cu a nu fi bland cu sine
• cu a-i controla pe altii
• cu a fi continuu manat de performanta si obtinerea unui statut

Aceste comportamente par a fi mult mai masculine decat acceptarea vulnerabilitati, a igienei emotionale sau a nevoii de a cere si primi ajutor. Pentru ca, e asa cum am tot vazut si auzit la randul nostru, toate problemele dispar sau raman doar inchipuite atunci cand devii un om de succes, un barbat de succes.

Dar a venit un moment, cand au inceput sa se intrebe: Oare, stilul acesta de viata chiar functioneaza, este stilul care mi se potriveste, de a-mi ignora emotiile sau chiar lupta contra lor?

Fiecare dintre noi are cate o definitie proprie despre multe aspecte, iar in acest caz, o definitie usor diferita de a celorlalti, referitor la ce inseamna “barbatul adevarat”, mai mult dintr-o anumita caracteristica si mai putin din alta, dar, intr-un fel sau altul, prescriptia va indica intotdeauna aceeasi proiectie imposibila. Nicio fiinta umana nu s-ar putea ridica vreodata la acele standarde pe care le-am impus. Cu toate acestea, “rata” de a corespunde modelului poate avea consecinte infioratoare – barbatii care sunt deficitari in oricare dintre aceste privinte se trezesc cu etichete precum “barbat moale”, “barbat slab”, “nu e barbat, e mai degraba o femeie”.

Concluzia mai multor decade de cercetare nu este deloc optimista. Socializarea in rolul traditional masculin aduce cu sine multiple neajunsuri. A inceput sa ii faca pe barbati sa realizeze o serie intreaga de comportamente care sunt daunatoare nu doar pentru ei insisi, ci si pentru cei din jur. Ii impiedica si poate fi o plata scumpa si cu indatorare emotionala in relatiile cu partenera de viata, in relatiile cu surorile, in relatiile cu copiii si adolescentii, in relatiile cu parintii, in relatiile de amicitie si in final, in intreaga societate, luata in ansamblu. 

Fii barbat!

“Fii barbat!” poate fi inca un indemn valabil, daca barbatii sunt pregatiti sa renunte din a-si indesa starile si emotiile generate de acestea inapoi in sinea lor. Si dimpotriva, daca isi permit sa fie si devin constienti de acestea si doar astfel, isi vor indeparta o povara emotionala de pe umeri si vor gasi un alt fel de forta, un combustibil pentru o igiena a gandurilor si a starilor.

Desi traim intr-o societate in care ne asteptam ca barbatii nu plang, nu le este frica, nu au anxietati, nu au neputinte, nu pot face depresie si evita impartasirea trairilor emotionale, asta nu insemna ca ei nu sufera sau nu traiesc la fel de intens ca femeile. Pentru ca si masculinitatea poate fi zdruncinata cand nu mai vrea sa traiasca pentru altii.

Conform cercetarilor, baietii si fetele plang in general in aceeasi masura atunci cand sunt mici, iar abia în jurul varstei de cinci ani baietii incep sa primeasca mesajul ca furia e permisa, dar in acelasi timp nu trebuie sa isi arate alte sentimente pentru ca asta ii va face slabi si expusi.

Povara de a fi, cu orice cost, un ”barbat adevarat”, il face pe acesta din urma mult mai vulnerabil si mai susceptibil in fata unor multe si posibile tulburari psihologice si afectiuni medicale generale insa, și mai grav, il retine si intarzie, de multe ori, sa decida in a apela la ajutor profesionist. Barbatii sunt de doua ori mai predispusi la abuz de alcool sau droguri, si de patru ori mai predispusi in a lua in calcul sinuciderea. Cu toate acestea, in continuare, ei apeleaza mult prea putin la sistemul medical pentru aproape toate bolile si afectiunile resimtite.

Cu exceptia cancerului mamar, in 2016 ratele standardizate ale mortalitatii in UE au fost mai ridicate in randul barbatilor decat in randul femeilor pentru toate cauzele principale de deces. Ratele standardizate ale mortalitatii cauzate de abuzul de alcool si de dependenta de droguri au fost de peste 4,0 ori mai mari la barbati decat la femei, in timp ce ratele mortalitatii cauzate de automutilarea intentionata si HIV au fost de 3,8 mai mari la barbati decat la femei, iar aceste date vorbesc despre faptul ca barbatii mai curand (re)actioneaza decat se plang de ceva.

“Retetele de viata” sau promisiunea unor ideologii testate pot fi false si chiar riscante, iar aceste convingeri repetate precum ”bărbatul adevarat este stalpul societatii” sunt pentru acestia, de cele mai multe ori, vectori determinanti in a continua la fel pentru o noua zi, spre o alta decizie, pentru mai multe riscuri si auto-control. Si totusi, multe dintre ele nu sunt deloc convingatoare. Sunt presupuneri neintemeiate, bazate pe anxietate si induse de cultura in care traim. Necazul nu vine din faptul ca ei nu isi pot rezolva anumite probleme, ci porneste din faptul ca nu indraznesc sa isi confrunte frica care le-a determinat, incat sa inceapa sa le rezolve. Este necesar sa fie sustinuti si incredintati in a apela la forme de ajutor specializat, demers care le va aduce un aport de incredere in sine.

Relatia dintre masculinitate si cautarea de ajutor e moderata de o serie de procese si filtre psihosociale care pot explica mai bine ce se intampla in mintea unui barbat care evita sa caute suport sau tratament (Addis, Mahalik, 2003), acestea fiind cateva din explicatiile avansate de cercetatorii care au studiat rolurile de barbat, educatia primita in copilarie si efectele asupra sanatatii lor mintale:

1. Cum vor reactiona ceilalti barbati care ma cunosc daca cer ajutor?
2. Ce pot pierde daca cer ajutor?
3. Voi avea ocazia sa ma achit de datorie?
4. Este problema mea normala?
5. Este problema o parte centrala din mine?

Este necesar sa facem parte din schimbarea paradigmei despre masculinitate(cum trebuie sa arate, ce ii este permis, cum ar trebui sa se comporte, ce nu ar trebui sa lase sa se vada un barbat…..) si rolul barbatului, indiferent de statut, fie ca vorbim de partenere de viata, de mame de baieti, de surori, de colege samd, este de incurajat inlaturarea unor prejudecati vechi si sustinerea unui proces autentic de a fi si de a deveni al barbatului. Fiecare barbat si fiecare femeie este parte a unui neintrerupt lant biologic.

Pentru barbatii pe care-i cunoasteti, creati un spatiu sigur, in care ei sa se poata accepta si recunoaste adevarul, atunci cand nu stiu sau nu pot ceva, cand simt durere sau cand se tem, iar astfel ii veti stimula sa devina versiunea cu care ei pot trai si se pot impaca, nu versiunea noastra sau a societatii. Cu siguranta, este greu, dar le va fi mai bine si mai usor.