Conexiunea intestin-creier nu este doar o simbolistică care stă în spatele modului în care ne simțim adesea din cauza emoțiilor puternice pe care le resimțim. Nu. Furia, anxietatea, tristețea, rușinea, frica, toate aceste emoții (și altele) pot declanșa simptome la nivelul aparatului digestiv. Din popor, avem o serie de replici care ne ajută să înțelegem această legătură, replici precum ”mi s-a făcut greață” (exprimă dezgustul) sau am simțit „fluturi în stomac” încă de la prima vedere. Folosim aceste expresii pentru a exprima intensitatea unei trăiri emoționale și asta pentru că tractul gastrointestinal este sensibil la emoții.
Creierul are un efect direct asupra stomacului și intestinelor. De exemplu, chiar gândul de a mânca poate duce la secreția de sucuri gastrice necesare pentru a digera hrana. Această conexiune merge în ambele sensuri. Un intestin tulburat poate trimite semnale către creier, la fel cum un creier tulburat poate trimite semnale către intestin. Prin urmare, stresul gastric sau intestinal al unei persoane poate fi cauza sau produsul anxietății, stresului sau depresiei. Acest lucru se datorează faptului că creierul și sistemul gastrointestinal (GI) sunt strâns legate.
Acest lucru poate fi înțeles mai ales prin cazurile în care o persoană suferă de tulburări gastro-intestinale fără o cauză fizică evidentă. În cazul unor astfel de tulburări funcționale, este dificil să ne vindecăm dacă nu luăm în considerare rolul stresului în declanșarea simptomelor fiziologice.
Având în vedere cât de strâns interacționează intestinul și creierul, devine mai ușor să înțelegem starea de greață intensă înainte de a face o prezentare importantă sau de ce simțim dureri intestinale în timpul perioadelor de stres. Asta nu înseamnă, totuși, că condițiile gastro-intestinale funcționale sunt rodul imaginației noastre, ci mai degrabă este important să înțelegem că funcționarea oricărui organism este un mecanism complex. Psihologia se combină cu factorii fizici pentru a provoca durere și alte simptome intestinale. Factorii psihosociali influențează fiziologia intestinului, precum și simptomele. Cu alte cuvinte, stresul (sau depresia sau alți factori psihologici) pot afecta mișcarea și contracțiile tractului intestinal.
În plus, mulți oameni cu tulburări funcționale ale tractului gastrointestinal percep durerea mai acut decât alți oameni deoarece creierul lor este mai receptiv la semnalele de durere din tractul gastrointestinal.
Conexiune creier-intestin, anxietate și digestie
Stresul și anxietatea pot declanșa simptomele IBS (Irritable Bowel Syndrome– Sindromul de Intestin Iritabil). Stresul poate declanșa simptomele IBS deoarece creierul și sistemul digestiv comunică prin axa intestin-creier, iar această conexiune leagă emoțiile, semnalele de stres și digestia. Când creierul simte stresul sau anxietatea, poate schimba modul în care se mișcă intestinul, cât de sensibil devine și cum funcționează digestia.
Mulți dintre noi observăm această legătură în viața de zi cu zi. Stomacul se poate ”face ghem” înainte de o întâlnire stresantă, o conversație dificilă sau un eveniment important. Simptome precum balonarea, crampele, greața, diareea sau constipația pot apărea rapid atunci când organismul este sub presiune. Această conexiune este deosebit de importantă în afecțiunile cunoscute sub numele de tulburări intestinale-creier – afecțiuni digestive în care comunicarea dintre creier și intestin devine perturbată. IBS (sindromul intestinului iritabil) este cea mai frecventă dintre aceste tulburări. Pentru persoanele care trăiesc cu IBS, stresul poate acționa ca un amplificator pentru simptomele digestive. Când sistemul nervos este sub presiune, intestinul poate deveni mai sensibil, iar mușchii digestivi se pot contracta diferit, făcând ca senzațiile normale în intestine să se simtă dureroase sau inconfortabile.
Ce este IBS și de ce stresul înrăutățește simptomele?
IBS (sindromul intestinului iritabil) este una dintre cele mai frecvente tulburări intestin-creier, ceea ce înseamnă că simptomele sunt influențate de modul în care creierul, sistemul nostru nervos și sistemul nostru digestiv comunică între ele.
Persoanele cu IBS se confruntă adesea cu dureri abdominale, balonare, diaree, constipație sau modificări imprevizibile ale obiceiurilor intestinale. Simptomele apar, de obicei, în cicluri cunoscute sub numele de flare-up-uri, caz în care digestia devine mai inconfortabilă pentru o perioadă de timp înainte de a se stabiliza din nou. Spre deosebire de bolile digestive care provoacă leziuni vizibile ale intestinelor, IBS afectează modul în care funcționează sistemul digestiv. Nervii care controlează digestia pot deveni mai sensibili, ceea ce înseamnă că intestinul poate reacționa mai puternic la declanșatoarele de zi cu zi. Această hipersensibilitate este extrem de fluctuantă și apare adesea în contexte în care nici măcar nu suntem conștienți de ce anume a declanșat avalanșa de simptome. Din păcate, agitația cotidiană și stresul sunt unele dintre cei mai frecvenți factori declanșatori. Programele încărcate, anxietatea, boala în familie, călătoriile și fusul orar diferit, schimbările majore sau momentele tragice din viața noastră pot activa răspunsul la stres, făcând ca sistemul nostru digestiv să fie mai reactiv și totodată crește probabilitatea apariției simptomelor.
Legătura puternică dintre creier și stomac poate fi ușor de înțeles dacă suntem atenți la o serie de simptome și anume:
- durere abdominală sau crampe
- balonare constantă și vizibilă
- gaze abdominale în exces
- scaune diareeice
- alternarea între diaree și constipație
- un sentiment de mișcări intestinale constante
Pentru mulți dintre noi, este posibil ca aceste simptome să devină mai vizibile în perioadele stresante. Atunci când corpul suferă de stres, sistemul nervos poate schimba modul în care se mișcă sistemul digestiv și cât de puternic resimțim senzațiile din intestin.gem mai bine modul în care o dificultate de vorbire ne poate afecta starea de bine.
Ce este conexiunea intestin-creier?
Așa cum am menționat anterior, motivul pentru care stresul poate influența digestia atât de puternic este conexiunea intestin-creier, cunoscută și sub numele de axa intestin-creier. Acesta este sistemul de comunicare care leagă creierul și sistemul digestiv, permițându-le să trimită în mod constant semnale înainte și înapoi. Cercetătorii de la Universitatea Monash explică faptul că această comunicare bidirecțională înseamnă că stresul emoțional poate influența modul în care funcționează sistemul digestiv, în timp ce simptomele intestinale pot afecta, de asemenea, starea de spirit și anxietatea. Cu alte cuvinte, creierul și intestinul se influențează reciproc și constant.
Când suntem anxioși, unii dintre hormonii și substanțele chimice eliberate de organism intră în tractul digestiv, unde interfereaza cu digestia. Acestea au un efect negativ asupra florei intestinale (microorganisme care trăiesc în tractul digestiv și ajută digestia) și scad producția de anticorpi. Dezechilibrul chimic rezultat poate provoca o serie de afecțiuni gastrointestinale.
Simptomele și condițiile intestinale legate de stres includ:
- indigestie
- crampe stomacale
- diaree
- constipație
- pierderea poftei de mâncare
- foame nefirească
- greață
- Sindromul Colonului Iritabil (IBS)
- ulcere peptice
Oamenii de știință numesc acest mic creier, sistemul nervos enteric (ENS). ENS este format din două straturi subțiri de peste 100 de milioane de celule nervoase care căptușesc tractul gastrointestinal de la esofag la rect. Rolul său principal este de a controla digestia, de la înghițire până la eliberarea enzimelor care descompun alimentele până la controlul fluxului sanguin care ajută la absorbția nutrienților până la eliminare. Sistemul nervos enteric comunică înainte și înapoi cu creierul nostru mare, iar rezultatele au un impact profund asupra stării noastre de bine.
Timp de decenii, cercetătorii și medicii au crezut că anxietatea și depresia au contribuit la aceste probleme/simptome fiziologice. Dar studiile recente ne arată că influența poate fi și în sens invers. Cercetătorii găsesc dovezi care arată că iritarea sistemului gastrointestinal poate trimite semnale către sistemul nervos central (SNC) care declanșează schimbări de dispoziție.
Legătura minte-corp nu este un mit și nu trebuie să rămână în zona neînțelegerii sau a necunoașterii. A înțelege modul unic și profund personal în care funcționăm, este de fapt prima și cea mai importantă pârghie pe care o avem pentru a acționa în favoarea stării noastre de bine, atât fizic, cât și psihic.
Referințe:
”Anxietatea și sistemul digestiv” / (The Anti-Anxiety Food Solution), de Trudy Scott
”Al doilea creier” de Dr. Emily Leeming
