Cum spunem ”stop” unei prietenii toxice?

https://clinicaaproape.ro/blog-roluri-pe-care-ni-le-asumam-in-cadrul-unei-prietenii-si-beneficiile-asupra-vietii-noastre/
Conținut articol

Nu există pentru totdeauna. Nu există suflete-pereche, ci doar o foarte bună dinamică sau corelare a două personalități într-un anumit moment al existenței. Ceea ce însă nu poate fi negat vreodată este schimbarea care are loc în noi și în cei din jurul nostru, constant.

Prieteniile sănătoase creează o viață mai fericită. Cercetările ne arată că aceste tipuri de prietenii vor stimula, de asemenea, răspunsul imunitar. Asta înseamnă că ne păstrează și mai sănătoși. Unele studii sugerează chiar că prieteniile bune duc la o viață mai lungă. Desigur, pentru majoritatea dintre noi, a căuta să avem prietenii împlinitoare nu înseamnă că avem în minte să trăim mai mult sau ne dorim să fim mai sănătoși, ci mai degrabă credem că ne ajută să ne îndeplinim nevoia de apartenență și ne aduc bucurie și satisfacție profunde.

Unele prietenii însă sunt toxice. Momentele distractive sau de comunicare deschisă și onestă sunt adesea amestecate cu conflicte, confuzie și emoții mixte. Acest tip de relații au un impact profund asupra stării noastre emoționale, mai ales dacă suntem întru totul absorbiți de personalitatea prietenilor. Ele duc la drame inutile, rănire și nefericire.

Ce înseamnă o relație de prietenie?

Prietenia adulților este conceptualizată ca o relație voluntară, reciprocă, informală, fără restricții și, de obicei, de lungă durată între doi parteneri unici (Wrzus et al., 2017; Fehr și Harasymchuk, 2018).

Mendelson și Aboud (1999) au definit șase componente funcționale ale prieteniei adulte care determină calitatea acesteia. Prima funcție de prietenie este stimularea companiei care se referă la participarea comună la activități recreative și interesante (Fehr și Harasymchuk, 2018). Prietenii, spre deosebire de cunoştinţe, interacţionează într-un mod mai relaxat şi lipsit de griji, folosesc un limbaj mai informal, fac glume şi se tachinează reciproc (Fehr, 2000).

Literatura de cercetare existentă s-a concentrat în principal pe a doua funcție a prieteniei, și anume ajutorul sau sprijinul social (Wallace et al., 2019). Au fost identificate trei forme de sprijin social:

(a) sprijin emoțional, care este conceptualizat ca acceptare, simpatie, afecțiune, îngrijire, iubire, încurajare și încredere (Li et al., 2014);

(b) sprijin instrumental, care este definit ca furnizarea de asistență financiară, bunuri materiale, servicii sau alte tipuri de ajutor (Nguyen et al., 2016); și

(c) sprijin informațional, care se referă la furnizarea de sfaturi, îndrumări și informații utile (Wood et al., 2015).

A treia funcție a prieteniei adulte este securitatea emoțională care se referă în principal la sentimentul de siguranță oferit de prieteni în situații noi, fără precedent și amenințătoare (Fehr și Harasymchuk, 2018). Cercetările au arătat că prietenii pot reduce semnificativ stresul partenerilor lor cauzat de evenimente negative de viață (Donnellan et al., 2017).

A patra funcție a prieteniei adulte este alianța de încredere care este definită de către specialiști ca fiind disponibilitatea constantă și exprimarea reciprocă a loialității (Wrzus et al., 2017). În centrul unei alianțe de încredere se află conceptele de încredere și loialitate (Miething et al., 2017).

Autovalidarea este a cincea funcție a prieteniei adulte. Se referă la sentimentul indivizilor că prietenii lor le oferă încurajare și confirmare, ajutându-i astfel să mențină o imagine de sine pozitivă (Fehr și Harasymchuk, 2018).

În cele din urmă, a șasea funcție a prieteniei adulte este intimitatea care se referă la partea de auto-dezvăluire (de exemplu, exprimarea liberă și onestă a gândurilor și sentimentelor personale; Fehr și Harasymchuk, 2018). Pentru ca acest proces să aibă loc, este necesar ca ambii prieteni să dezvăluie reciproc informații “sensibile” despre ei înșiși și să reacționeze pozitiv la informațiile pe care le dezvăluie partenerul lor; în acest fel, sentimentele de încredere pot fi dezvoltate și consolidate (Hall, 2011).

Adulții diferă semnificativ nu numai în ceea ce privește calitatea prieteniei, ci și numărul de prieteni pe care îi au și ierarhia prieteniilor. Cercetările empirice arată că indivizii raportează în medie trei prieteni apropiați (Christakis și Chalatsis, 2010). De asemenea, indivizii fac distincții clare între cel mai bun, primul prieten cel mai apropiat, al doilea prieten cel mai apropiat, alte prietenii apropiate și prietenii ocazionale (Demir și ÖREZdemir, 2010).

Deși nu există linii clare care împart categoric relațiile toxice de cele dificile, dar în general pline de satisfacții, există unele lucruri la care ne putem gândi atunci când ne dorim o viziune mai clară asupra prieteniilor din viața noastră. Obținerea acestui tip de claritate necesită să fim atenți la:

  • nevoile pe care le avem noi
  • nevoile pe care le au prietenii noștri
  • modul în care comunicăm reciproc
  • cum ne simțim (realmente) în prezența lor
  • cât de dificil ne este să împărtășim cu ei lucruri importante despre noi
  • cât de conținuți, înțeleși și nejudecați ne simțim
  • cât de liberi putem fi în exprimare
  • cât de des facem lucruri împreună și câte planuri avem cu ei
  • cât de ușor ne este să le oferim și să le acceptăm ajutorul

Cum spunem ”stop” unei prietenii toxice?

A rămâne în relații care nu ne împlinesc este ca și cum suntem împotriva propriei persoane. Da, de multe ori a ne desprinde pare a fi un proces extrem de dificil și care se poate realiza pe o perioadă lungă de timp deoarece mereu apar răni care trebuie procesate, dar nu este imposibil. Dincolo de asta, putem regăsi o stare de bine cu noi și cu alte persoane din viața noastră pe care poate nu le-am putut observa din cauza relațiilor toxice și dificile în care eram implicați. Cum spunem ”stop” unei prietenii toxice? Ce anume ne-ar putea ajuta?

  • Să facem această decizie de pleca despre noi înșine şi despre nevoile noastre, nu despre greşelile lor.

Prea des ne grăbim și dăm vina pe un prieten care ne-a nedreptățit atunci când luăm decizia de a pune capăt unei prietenii. Apoi, persoana care este acuzată va sări imediat pentru a se apăra. Conflictele vor erupe într-un mod defensiv, agresiv și se poate ajunge foarte repede la discuții serioase în care nu facem decât să ne rănim reciproc. Atunci când simțim că este momentul să ne îndepărtăm de anumite persoane, putem să îi comunicăm decizia luată scriindu-i o scrisoare, de exemplu. Puterea cuvintelor ne va ajuta pe noi înșine în a ne calma starea de furie sau tristețe, ne va face mai atenți la modul în care ne exprimăm și poate evita un conflict dureros cu o persoană de care totuși ne pasă. Totodată, clarificarea sentimentelor și asumarea responsabilității pentru modul în care relația s-a desfășurat poate fi o experiență mult mai eliberatoare.

  • Să recunoaștem beneficiile pe care relația ni le-a oferit de-a lungul timpului și să exprimăm aprecierea pentru rolul pe care această persoană l-a jucat în viața noastră.

Fiind dispuși să împărtășim ceea ce a fost pozitiv în relația cu anumite persoane, le trimitem acestora și un mesaj despre unele comportamente pe care le-ar putea aprecia în celelalte relații. De asemenea, ne afirmăm comportamentele pe care le adoptăm ca fiind surse de valoare pentru noi. Prieteniile sunt microsisteme de schimb social, astfel încât, la un moment dat, fiecare parte a primit o formă sau alta de beneficiu legat de investiția inițială în relație. De exemplu, dacă această persoană a fost doar cineva cu care am putut vorbi la locul de muncă, atunci este important să recunoaștem că a reușit să ne ajute să ne simțim mai confortabil în colectivul de acolo și asta ne-a ajutat să avem un randament mai bun în activitățile noastre zilnice.

  • Să anulăm orice nevoie de a ne răzbuna înainte de a pleca

În timp ce unii dintre noi se bucură poate să fie prinși în conflicte cu cei din jur și să se ”tăvălească” iar și iar în furie și negativitate, aceasta nu este cea mai bună alegere pentru sănătatea noastră mentală sau bunăstarea emoțională. Dacă am fost victima unei răni intenționate, a unei infracțiuni sau a lipsei de respect, este normal să simțim furie și nedreptate, dar a încerca să pedepsim nu ne va ajuta să simțim mai multă claritate în emoțiile noastre, ci din contră.

Cercetătorii au dezvăluit câteva lucruri interesante despre bucuria anticipată care se așteaptă să apară prin provocarea pedepsei/răzbunării asupra altora. Se pare că plăcerea de a complota răzbunarea ne diminuează de fapt bunăstarea psihologică și angajarea în pedeapsă este în continuare în detrimentul stării noastre mentale. Este de preferat să ne îndepărtăm într-un mod diplomatic de persoanele în cauză. Ranchiuna nu ne va ajuta să ne vindecăm rănile, ci la un anumit nivel, va menține această dependență/toxicitate în raport cu persoana care ne-a făcut rău. În timp ce iertarea poate fi văzută și ca un act de egoism și care poate manifesta superioritate, poate a lăsa lucrurile să ”curgă”, a nu ne mai arunca în tot felul de ruminații despre lucrurile care s-au întâmplat este modalitatea cea mai sănătoasă de a ne reașeza din punct de vedere emoțional.

  • Să ne luăm timp să ne alinăm durerea, dezmăgirea, furia. Pierderea unui prieten este dureroasă.

Persoana respectivă a fost una din prioritățile noastre pentru o anume perioadă de timp, alături de ea am trăit evenimente importante pentru fiecare dintre noi, cu ea am împărtășit experiențe, trăiri, emoții, decizii… Este important să ne dăm timp să ne vindecăm și să înțelegem de ce poate o să fim mai bine fără energia persoanei respective, după ce durerea va trece.

De multe ori, noi nu discutăm despre daunele pe care le pot avea prietenii toxici asupra noastră. Vom întâlni atât de mulți oameni diferiți de-a lungul vieții noastre… Unii devin familia noastră, dar nu toată lumea pe care o întâlnim este destinată pentru noi pe termen lung. Unii vor fi acolo pentru o parte din călătorie și ne vor ajuta să creștem ca oameni. Alții vor fi prezenți pentru a ne învăța lecții importante de viață și apoi trebuie să-i lăsăm să plece. A ieși dintr-o relație, de orice fel, înseamnă că este nevoie să ne trăim doliul pentru că oricât de toxică ar fi o relație, acolo în ea, s-a pierdut ceva din noi. Tot acest proces poate fi mai ușor de înțeles dacă alegem să vorbim despre emoțiile noastre cu un psiholog sau un psihoterapeut, alături de care putem explora în profunzime nevoia noastră de a fi într-o relație toxică și sensul pe care această relație l-a adus în viața noastră.

Facebook
LinkedIn
Pinterest
Email
WhatsApp

Te invităm să descoperi și alte articole pregătite de către specialiștii noștri