Trăim un paradox. În secolul vitezei și al accesibilității, am ajuns să nu mai acordăm importanță hranei, sau, din contră, din cauza abundenței informației și a produselor de pe piață, să devenim bulversați de ceea ce ar trebui să punem pe masă. Odată cu modernizarea medicinei și facilitarea accesului la medicație și la diverse intervenții medicale, se mai pune întrebarea dacă alimentația mai are aceeași importanță ca acum un secol. Oare dacă știm că pentru o afecțiune există un tratament, efortul de a selecta nutrienții adecvați organismului nostru mai este necesar? Răspunsul ar fi un da categoric, în fond destinația finală e doar un punct pe hartă, dar parcursul e cel care poate fi mai greu sau mai ușor, mai satisfăcător sau mai dezamăgitor. De ce să alegem să tratăm când putem preveni, sau, de ce să adăugăm și mai multă medicație atunci când o alimentație corectă ar putea aduce beneficii importante pe lângă schema de tratament actuală.
Pe măsură ce timpul trece, nutriția devine o știință tot mai complexă. Aflăm beneficii noi pentru anumite alimente, aflăm că altele sunt de fapt nocive, aflăm în ce mod ar trebui combinate pentru eficiență sporită, în ce cantități ar fi recomandate sau în ce momente ale zilei și în ce frecvențe să apelăm la anumiți nutrienți. Dar, prea multe informații pot induce în eroare. Pentru asta, cel puțin o dată, să acordăm atenție unor reguli de bază, principii de mâncat sănătos, simplu, eficient pentru organismul nostru, iar acestea să rămână tot timpul în gândul nostru atunci când alcătuim planul pentru o masă.
Și până la urmă, ce este nutriția?
Definiția produce încurcături și generează intrigă, pe scurt, aceasta studiază modul în care nutrienții ( compușii chimici din alimente, respectiv glucide, proteine, grăsimi, minerale, vitamine, fibre) interacționează cu organismul nostru în raport cu funcționarea să, dezvoltarea și reproducerea. Nutriția reprezintă mai mult decât o simplă alimentare, înseamnă a-i oferi corpului o dietă sănătoasă și echilibrată care să-i asigure energia și nutrienții de care are nevoie pentru a se menține sănătos, pentru a crește, a se regenera. Practic aceste două cuvinte, echilibrat și sănătos ar trebui să ne ghideze toată viața. Nu toate alimentele sunt echilibrate din punct de vedere al nutrienților.
În plus, pot conține și substanțe nocive. Să învățăm să citim eticheta nutrițională de pe produsele ambalate de exemplu. Astfel, putem găsi menționate o multitudine de substanțe periculoase precum aditivi alimentari, coloranți alimentari, E-uri, conservanți (ex: nitriți), uleiuri înalt aterogene precum cele hidrogenate, uleiul de cocos sau uleiul de palmier, zahăr (și alte forme de îndulcitori artificiali sau chiar mai periculoși decât zahărul, mascați sub alte nume precum siropul de porumb bogat în fructoză). Cu cât mai mult este inscripționata o etichetă, cu atât mai puțin nutritiv și mai nesănătos va fi acel produs. Ca regulă de bază, cu cât mai procesat este un aliment, cu atât mai sărac în nutrienți și nociv pentru sănătate va fi, deci ideal ar fi să-l evităm. Dacă tot vorbim de procesare, același procedeu se aplică și cerealelor de exemplu. Astfel, o făină albă (ultra-procesată) devine lipsită de fibrele sau proteina din cereala din care provine, având deci o calitate inferioară unei făini parțial procesate (făina graham, făina neagră de exemplu). În unele mezeluri, umplutura este redusă la o pastă cu compoziție incertă, cu un conținut redus de proteine, plină de conservanți cu potențial cancerigen. Spre surprinderea multora, chiar și un suc de fruct făcut în casă este obținut printr-o procesare, astfel va fi concentrat în zahăr (într-un pahar vei avea echivalentul a 2-3 fructe) și va fi sărăcit de fibre. Nici cerealele consumate la micul dejun nu sunt ce trebuie dacă sunt extraprocesate și conțîn zahăr adăugat.
În plus, odată cu modernizarea agriculturii sunt multe substanțe cu care a fost tratată materia primă și care din păcate rămân ascunse privirii consumatorului (ex: antibiotice utilizate excesiv pentru tratarea animalelor din care se obține carnea, hormoni steroizi, insecticide și fertilizatori artificiali folosiți în creșterea plantelor). Ce putem face în aceste condiții? Fie alegem alimente din surse pe care le cunoaștem sigure, la piața de fructe și legume ne gândim de 2 ori înainte de a alege produsul cel mai arătos, încercăm să diversificăm cât mai mult alimentația și să nu consumăm atât de frecvent produse față de care avem semne de întrebare).
Așadar, o primă regulă a nutriției este cu cât mai puțin procesat, cu atât mai sănătos. O alta ar fi cuvântul magic – diversificare.
Organismul nostru are nevoie atât de carbohidrați, proteine, grăsimi, minerale și vitamine. Cantitatea fiecărui nutrient diferă în funcție de mulți factori precum sexul, vârsta, gradul de activitate fizică, greutatea, starea fiziologică (ex sarcina) sau starea de sănătate. Trebuie asigurat un raport optim al acestor nutrienți, care, în anumite condiții e mai greu de deslușit pe cont propriu și atunci este binevenit ajutorul unui specialist.
tritie
Cum obținem diversificarea? Simplu, consumând alimente din toate grupele: legume (prezente obligatoriu la fiecare masă), fructe, proteine de calitate superioară (ouă, carne, pește, lactate), carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase. Și nu în ultimul rând, cu cât mai colorată este o farfurie, cu atât mai bine.
Fiecare nutrient poate asigura mai multe roluri în organism. Unii sunt indispensabili creșterii armonioase, unii necesari bunei funcționări a unui organ, alții prezintă un necesar crescut în anumite afecțiuni, sau, din contră, ar trebui reduși pentru a ameliora o boală. Alimentația sănătoasă trebuie să asigure nevoile organismului în primul rând, elaborarea ei menținându-se cât mai simplă și gustoasă în același timp.
Din păcate, din cauza amelioratorilor de gust la care recurge industria alimentară, aflați de obicei în exces (sare, zahăr, grăsimi, arome artificiale), avem tendința să credem că ceea ce preparăm în casa noastră nu vă atinge același nivel de sapiditate. Aceasta este ocazia perfectă să redescoperim condimentele, atât cele autohtone, cât și pe cele internaționale și să ne mândrim cu gustul pe care îl putem da noi înșine, iar în plus, condimentele posedă și ele proprietăți benefice, în principal antioxidante și să nu mai vorbim că reducând excesul de sare, zahăr sau grăsimi putem ameliora multe afecțiuni, în special din sfera cardio-vasculară și metabolică.
Nu în ultimul rând, mâncarea are nevoie de un anumit timp de pregătire. Din păcate, produsele de tip fast-food au reprezentat un mare deserviciu făcut nutriției omului. Prezintă o încărcătură calorică extraordinară, dar cu un raport complet dezechilibrat al nutrienților (glucide/grăsimi/proteine) și cu o mare varietate de substanțe nocive, neaducând practic niciun beneficiu organismului.
Să reînvățăm să preparăm mâncarea cât mai des acasă, cu tehnici sănătoase de gătire care să prezerve potențialul nutritiv al unui aliment, și, de ce nu, ajutându-ne de mijloacele moderne să obținem preparate gustoase într-un timp cât mai scurt și cu cât mai puțîn efort.
Să ne readucem aminte că prepararea unei mese în familie reprezintă un moment de reconectare. Trebuie să reînvățăm să ne ascultăm organismul, să-i înțelegem corect nevoile, să ne verificăm periodic starea de sănătate și să înțelegem că cel mai frumos cadou pe care putem să-l facem corpului nostru e să îi asigurăm o nutriție corectă, un somn cât mai odihnitor și mișcare adecvată pentru a ne recupera energia și starea de bine, pentru a preveni multe din afecțiunile frecvente astăzi precum obezitatea, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cerebro-vasculare sau unele neoplazii și nu în ultimul rând pentru a trata și ameliora boli deja instalate.
Acolo unde procesul se transformă într-o luptă, este primul semn că există niște profunzimi la care e nevoie să ne uităm. Fără să ne afundăm, fără să punem presiune sau să grăbim procesul. Dar prezent și asumat.
În final, răspunsul la întrebare ar fi sănătos, echilibrat, diversificat, și neapărat individualizat, adaptat nevoilor organismului. Să nu uităm că ceea ce mâncăm astăzi, ne va influența starea de sănătate de mâine. Să nu uităm și că obiceiurile alimentare sunt transmise din generație în generație și că suntem responsabili nu doar pentru propriul bine ci și pentru cel al copiilor noștri. Să păstrăm în gând câteva reguli simple și să rămânem raționali în fața multitudinii de informații și resurse. Să facem alegeri sănătoase pentru sănătatea noastră!
Autor: Anca Pietroșel – Medic specialist diabetolog, nutriție și boli metabolice
