A alege să ne vedem exact așa cum suntem, fără nicio mască sau armură, presupune asumare și desigur, de multe ori durere și disconfort. Psihoterapia este pentru fiecare dintre noi, dar nu este pentru cei dintre noi care nu au puterea, motivația, dorința de a se vindeca, de a găsi răspunsuri, de a valorifica ceea ce trăiesc, de a trăi, pur și simplu, cu adevărat și prin adevărul care se ascunde în fiecare dintre noi.
Ce reprezintă de fapt psihoterapia?
Psihoterapia – cunoscută și ca terapia prin vorbire – este un termen general care descrie cadrul în care se tratează problemele psihologice de către un profesionist autorizat în sănătate mintală. Acest proces se realizează prin comunicare, construirea relațiilor și colaborarea dintre terapeut și client.
”Psihoterapia (individuală, de grup și de cuplu/familie) este o practică concepută în mod diferit pentru a oferi ameliorarea simptomelor și schimbarea personalității, reducerea episoadelor simptomatice viitoare, îmbunătățirea calității vieții, promovarea funcționării adaptative la locul de muncă/școală și relații, creșterea probabilității de a face alegeri de viață sănătoase și oferă alte beneficii stabilite prin colaborarea dintre client/pacient și psiholog” (American Group Psychotherapy Association, 2007).
Printre specialiștii din domeniu circulă o vorbă și anume că ”scopul oricărui terapeut este de a ajunge să fie inutil”. Cu alte cuvinte, orice psihoteraput cu care ne vedem dorește să ne ducă într-un loc unde nu mai avem nevoie de el.
Majoritatea oamenilor sunt perfect capabili să-și gestioneze propriile probleme. Doar că, la început, ei nu știu care este problema sau ce să facă în privința ei. Aici intervine terapia. Terapeuții sunt parteneri, profesori, mentori și îndrumători. Ei nu fac lucrurile în locul nostru, ci ne ajută să revenim cu încredere cu privirea spre propria persoană pentru a putea înțelege de ce se întâmplă anumite lucruri în viețile noastre și cum să ne construim cele mai eficiente ”unelte” pentru a face față tumultului în care ne este dat să trăim zi de zi.
Reanalizări ale recenziilor mai vechi, precum și analize meta-analitice mai noi ale rezultatelor psihoterapiei, produc concluzia generală a beneficiului terapiei într-o serie de tratamente pentru o varietate de tulburări. Într-adevăr, psihoterapia este mai eficientă decât multe practici medicale „bazate pe dovezi”, dintre care unele sunt foarte costisitoare și produc efecte secundare semnificative. De exemplu, mai mult de 40 de meta-analize (nu doar studii) au fost efectuate pe rezultatele pacienților care suferă de depresie (Cuijpers & Dekker, 2005). Rezultatele indică faptul că majoritatea tratamentelor psihologice care au fost studiate produc efecte substanțiale în ceea ce privește reducerea simptomelor în depresie și creșterea bunăstării (Cuijpers, van Straten, van Oppen și Andersson, 2008).
Psihoterapia este utilă, tocmai pentru că mintea noastră este asemanatoare unei străzi periculoase și avem nevoie de cineva care să ne însoțească. Sunt multe gânduri apăsătoare, iritante sau chiar agresive, multe amintiri neplăcute, dureroase sau chiar traumatizante și multe, multe reguli și constrângeri “trebuie aia, neapărat și cealaltă “. Cu o călăuză pregătită și mai pricepută putem să descoperim și să deprindem cum să ocolim anumite zone periculoase, cum să nu rătăcim drumul, când putem să mergem mai departe, deși sunt stimuli care ne sperie, când și cum putem să stăm cu pericolul și când e nevoie să ne grăbim spre „luminiș“.
Mai există vreun dubiu că psihoterapia este eficientă?
Da, poate părea o întrebare impertinentă pentru cei dintre noi care ne aflăm deja într-un proces terapeutic, dar nu se întâmplă lucrurile așa cum am fi crezut noi că se vor întâmpla.
Potrivit unei analize a studiilor de cercetare efectuate de Asociația Americană de Psihologie psihoterapia este eficientă, ajută la reducerea nevoii generale de servicii de sănătate și produce îmbunătățiri ale sănătății pe termen lung.
Cu toate acestea, utilizarea psihoterapiei pentru a trata persoanele cu probleme de sănătate mintală și comportamentală a scăzut în ultimul deceniu, în timp ce utilizarea medicamentelor pentru a rezolva astfel de probleme a crescut, potrivit datelor guvernamentale și din industria asigurărilor.
„În fiecare zi, consumatorii sunt bombardați cu reclame care prezintă drogurile ca răspuns la problemele lor. Scopul nostru este de a ajuta consumatorii să cântărească aceste mesaje cu informații bazate pe cercetări despre modul în care psihoterapia le poate oferi îmbunătățiri sigure, eficiente și de lungă durată ale sănătății lor mentale și fizice”, a declarat Melba J. T. Vasquez, PhD, fost președinte al American Psychological, asociația care a condus proiectul de evaluare a eficienței psihoterapiei.
Cercetările demonstrează că psihoterapia este eficientă pentru o varietate de probleme de sănătate mintală și comportamentală și într-un spectru de grupuri de populație. Efectele medii ale psihoterapiei sunt mai mari decât efectele produse de multe tratamente medicale. Studii mari și analize meta-analitice au demonstrat că psihoterapia reduce dizabilitatea, morbiditatea și mortalitatea, îmbunătățește funcționarea muncii și scade spitalizarea psihiatrică. Psihoterapia învață pacienții abilități de viață care durează dincolo de cursul tratamentului. Rezultatele psihoterapiei tind să dureze mai mult decât tratamentele psihofarmacologice și rareori produc efecte secundare dăunătoare. În timp ce medicația este adecvată în unele cazuri, cercetările arată că o combinație de medicamente și psihoterapie este adesea cea mai eficientă în tratarea depresiei și a anxietății. De asemenea, trebuie remarcat faptul că efectele produse de psihoterapie, inclusiv cele pentru diferite grupe de vârstă și într-un spectru de tulburări de sănătate mintală și fizică, sunt adesea comparabile sau mai bune decât efectele produse de tratamentele medicamentoase pentru aceleași tulburări, fără potențial de apariție a efectelor secundare nocive pe care medicamentele le prezintă adesea.
Consumer Reports (1995, noiembrie) a publicat un articol care a concluzionat că pacienții au beneficiat foarte mult de psihoterapie, că tratamentul pe termen lung s-a descurcat considerabil mai bine decât tratamentul pe termen scurt și că psihoterapia singură nu diferă ca eficacitate față de medicație plus psihoterapie.
Direcții de acțiune pentru a putea îmbunătăți rezultatele unui proces terapeutic
Terapia este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru sănătatea noastră mentală generală. Dar se pare că mulți dintre noi nu am fost vreodată instruiți cum să „facem” terapia în mod corect. Deci de unde am putea începe?
1. Să “mergem” pregătiți spre sesiunea de psihoterapie
Terapia este unul dintre cele mai curajoase lucruri pe care le putem face. Dar, la fel ca orice altceva important, cel mai bine este să fim pregătiți să o facem. De multe ori, este benefic să pregătim o listă cu subiectele pe care dorim să le discutăm. Modificări ale stării de spirit sau ale simptomelor, modificări ale medicamentelor, conflicte relaționale, calitatea somnului – toate acestea sunt date utile care pot duce la discuții bogate și pline de satisfacții.
2. Să ne canalizăm atenția pe propriul ghid interior
Totul este legat de tot. Viața este un sistem complicat cu o mulțime de părți mobile. Și când ceva se defectează, uneori este greu să găsim sursa reală a problemei.
În terapie, trebuie să investigăm fiecare aspect al propriei vieți. Experiențele din copilărie, traumele, relațiile, starea emoțională, gândurile, convingerile, valorile, toate reprezintă părți importante ale existenței noastre.
3. Să stabilim obiective clar definite
Terapia eficientă începe cu stabilirea obiectivelor împreună cu psihoterapeutul nostru. În caz contrar, este greu să ne urmărim progresul.
4. Să ne focusăm mereu atenția asupra propriei persoane
Adesea, oamenii merg la terapie pentru a repara oamenii din viața lor. Acesta este o atitudine eronată. În interacțiunile pe care le avem cu cei din jur, schimbarea va porni întotdeauna din unghiul în care noi ne aflăm. Fie că este vorba de familie, prieteni, colegi de muncă sau soți, relațiile noastre au un impact profund asupra sănătății noastre mentale. Adevărul este că nu avem control asupra altcuiva în afară de noi înșine. De fapt, dorința noastră de a exercita controlul asupra celor din jur este însăși rădăcina depresiei și a anxietății pentru mulți dintre noi.
5. Să ne facem ”temele”
Terapia este un proces care presupune mult mai mult decât sesiunile în sine. Implică muncă reală, atât în interiorul, cât și în afara cabinetului terapeutului. Adesea, un terapeut ne va oferi teme pe care trebuie să le finalizăm între sesiuni. Mințile noastre rezistă în mod natural tuturor formelor de schimbare și va fi nevoie de ceva muncă suplimentară din partea noastră pentru a depăși această barieră.
6. Să fim onești, deschiși spre ideea de schimbare, disponibili de a lucra în acest proces alături de terapeut
- Onestitatea înseamnă să fim sinceri cu terapeutul nostru, dar înseamnă și că luăm măsuri pentru a evita autoamăgirea. Doar prin onestitate putem identifica acele lucruri din noi înșine pe care trebuie să le schimbăm.
- Deschiderea spre schimbare înseamnă să fim receptivi la idei noi. Terapeutul ne va învăța o serie de moduri de a ne schimba gândirea, de a gestiona simptomele și de a aborda conflictul. S-ar putea ca toate acestea să ne facă să ne simțim inconfortabil la început. Acesta este un lucru bun. Orice schimbare necesită un anumit grad de disconfort.
- Disponibilitatea înseamnă să fim pregătiți să încercăm lucruri noi. De exemplu, temele pe care le-am menționat anterior. Dacă suntem ca majoritatea oamenilor, vom întâlni ceva ce în termeni de specialitate se numește „rezistență”. Aceasta este starea de a nu fi dispuși să învățăm și să încercăm lucruri noi.
7. Să nu ratăm nicio întâlnire
Pentru a obține cele mai bune rezultate în terapie, trebuie să ne asumăm un angajament în acest sens. Prezența la fiecare sesiune de psihoterapie ar trebuie să fie privită ca pe o parte a rutinei noastre săptămânale care nu este negociabilă. În afară de situațiile extreme, desigur, nu ar trebui să pierdem niciodată o întâlnire.
Implicarea într-un proces psihoterapeutic, mai lung sau mai scurt, nu presupune că vom deveni complet alte persoane, deoarece și pe parcursul ședințelor de psihoterapie, dar și după, vom mai avea momente de nefericire sau neîmplinire, de anxietate, vom mai fi încercați de propriile bagaje emoționale, ne vom mai pierde în invalidari de sine sau diferențe cu alții și vom avea îndoieli de sine. Vor fi momente când, înainte de a ne fi mai bine în și prin ședințele de psihoterapie, ne va fi mai rău. Însă, un proces tratat cu angajament și pregătire, ne poate crește gradul de flexibilitate, ne poate aduce o însănătoșire treptată a tiparelor relaționale și a mecanismelor decizionale din viața noastră, ne poate ajuta să ne dobândim libertatea interioară și să ne regăsim speranța, ne poate ajuta să riscăm mai mult, să ne înțelegem mai bine și să ne găsim locul în propria viață.
Referințe:
”Psihoterapia eficientă”, de Irina Holdevici și Barbara Crăciun
