Și a început. Oriunde ne îndreptăm privirea, vedem agitație, multă lume, multe reclame, multe lumini, multă cerere și multă ofertă. Magazinele sunt burdușite deja cu tot felul de cadouri, cutii și cutiuțe, unele cu mai mult sclipici decât altele, roșii, roz, auriu și argintiu și de toate culorile. Agitația se resimte deja peste tot și startul pentru cadouri și pentru această alergătură care se desfășoară an de an, a început deja de zile bune. Pare-se că perioada aceasta a sărbătorilor aduce foarte multe stres și haos în viețile noastre, iar studiile susțin această ipoteză. Din păcate, simplitatea și esența Crăciunului sunt ”sufocate” de orice alte nevoi care au devenit ca un fel de algoritm care își intră în drepturi de îndată ce ne apropiem de această perioadă a anului.
Sărbătorile sunt o furtună perfectă de așteptări sporite, rutine perturbate și emoții intensificate. Există dovezi clare că, de exemplu, americanii se confruntă cu niveluri fără precedent de singurătate. Într-un sondaj realizat de Asociația Americană de Psihiatrie, 30 % dintre adulți au raportat sentimente de singurătate cel puțin o dată pe săptămână în ultimul an, iar 10% au spus că se simt singuri în fiecare zi.
Un raport din 2020 al SUA a arătat o scădere a conexiunilor sociale la toate grupele de vârstă. Raportul a constatat că mai mult de o treime dintre adulții în vârstă de 45 de ani și mai în vârstă s-au simțit singuri, iar aproape un sfert dintre adulții în vârstă de 65 de ani și peste au fost izolați social. De asemenea, s-a constatat că tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au o interacțiune socială cu prietenii lor cu 70% mai mică decât tinerii de acum două decenii. Pare ireal, nu?
Toate aceste date sunt problematice deoarece cercetătorii învață tot mai mult, de la an la an despre importanța conexiunii sociale nu numai pentru bunăstarea mentală și emoțională, ci și pentru sănătatea noastră fizică. De exemplu, o revizuire sistematică a constatat că relațiile sociale slabe au fost asociate cu o creștere de 16% a bolilor cardiovasculare; un alt organism de cercetare a găsit că izolarea socială – în special, lipsa de contact cu alte persoane – mărește riscul de a muri mai devreme. Da, adulții care sunt izolați social și singuri sunt mai predispuși să moară tineri. Totodată, din cauza schimbărilor în sănătatea lor fizică (boli cronice, vedere, auz, pierderea memoriei, handicap și pierderea mobilității) și a conexiunilor sociale (pierderea familiei și a prietenilor și traiul singur), adulții mai în vârstă sunt mai susceptibili de a experimenta izolarea socială și singurătatea.
Singurătatea este la fel de dăunătoare pentru sănătatea noastră precum fumatul, având efecte grave atât asupra sănătății noastre mentale, cât și asupra sănătății noastre fizice. Datele arată că singurătatea și izolarea sunt legate de:
- probleme de somn
- inflamație
- durere
- depresie
- anxietate
- boli de inimă
- accident vascular cerebral
- diabet
- dependență
- suicid și auto-vătămare
- demență.
Mulți oameni din întreaga lume se confruntă cu izolare socială și singurătate. Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină (NASEM) au publicat în 2020 un raport privind izolarea socială și singurătatea, care a indicat că aproape un sfert (24%) dintre americanii în vârstă de 65 de ani și peste au fost izolați social.
Deși sintagma „holiday blues” nu este un termen clinic, aceasta descrie o experiență comună: luptele emoționale care apar în timpul sărbătorilor atunci când suntem înconjurați de oameni care se așteaptă să fim bucuroși și să participăm la evenimentele la care participăm. Aceasta nu este o problemă minoră; este o adevărată provocare cu care mulți dintre noi ne confruntăm.
O explicație pentru această trăire este diferența dintre modul în care ne simțim în interior și imaginea pe care o proiectăm sau pe care ne așteptăm să o proiectăm: sentimente de bucurie, armonie și o sărbătoare perfectă a sărbătorilor. Presiunea de a satisface așteptările sociale, de a părea fericiți, de a fi gazde bune și atente și de a ne simți festivi duce adesea la stres și frustrare.
Decalajul dintre așteptările externe și emoțiile interne cu cât este mai mic, cu atât ne permite conversații deschise despre durere sau dorințe la masa de sărbători, fără a fi nevoie să ne prefacem că suntem fericiți sau să ne ascundem adevăratele sentimente.
Ce formă iau provocările cu care ne confruntăm în perioada sărbătorilor?
Dinamica familiei: a fi în jurul familiei poate stârni tipare vechi, conflicte nerezolvate sau sentimente de obligație. Chiar dacă ne iubim familia, petrecerea timpului prelungit împreună ne poate epuiza emoțional.
Provocări cu alimente: mesele de vacanță vin adesea cu comentarii despre ceea ce oamenii mănâncă sau nu mănâncă, o examinare nedorită sau gestionarea disconfortului în jurul preocupărilor legate de alimente și imaginea corporală.
Aducerea acasă pentru prima dată a partenerului din relația romantică: introducerea unui partener în familie poate aduce anxietate cu privire la aprobare, limite sau pur și simplu gestionarea stresului a două lumi care se ciocnesc.
Durere și pierdere: sărbătorile pot amplifica sentimentele de durere sau de regret, indiferent dacă este vorba de o persoană care nu mai este în viața noastră sau în raport cu schimbările care au avut loc în viața noastră.
Singurătatea: pentru cei fără familie sau prieteni în apropiere, sărbătorile pot aduce un sentiment de izolare, mai ales având în vedere faptul că peste tot în jurul nostru se vorbește despre comuniune, mese în familie, timp cu cei dragi.
Stres financiar: cadourile, călătoriile și evenimentele sociale pot duce la tensiuni financiare și la sentimente de inadecvare dacă nu ne ridicăm la nivelul așteptărilor celor din jur.
Presiunea de a performa: sezonul este umplut cu mesaje despre cum ar trebui să arate sărbătorile: mese perfecte, cadouri care să îndeplinească visuri și întâlniri vesele – care pentru mulți dintre noi se pot simți ca fiind imposibil de realizat.
Emoții amestecate: tradițiile, amintirile și nostalgia pot aduce sentimente de bucurie, dar pot amplifica și tristețea, vinovăția sau dorința pentru ceea ce ne lipsește.
Obligații sociale: de la întâlniri de familie la petreceri de lucru, numărul mare de evenimente poate fi epuizant, în special pentru cei dintre noi care se simt copleșiti de atât de mult contact social.
Întrebări existențiale: Sfârșitul anului aduce adesea reflecții asupra locului în care ne aflăm în viață, a ceea ce am realizat, a ceea ce ne dorim să realizăm în viitor, la gânduri amestecate despre relații, nevoi, obiective. Toate astea pot duce sentimente de neliniște sau anxietate.
Cum putem avea grijă de noi în perioada tensionată a sărbătorilor?
Să stabilim limite clare: mai ales în această perioadă, este important să ne oferim permisiunea de a spune nu atunci când ceva se simte copleșitor. Fie că este vorba de întâlnirile cu prietenii sau cu familia în diverse contexte sau de orice altceva, trebuie să fim atenți care sunt acele limite care creează disconfort atunci când nu le onorăm.
Să ne comunicăm clar nevoile, nelăsând loc de interpretare: dacă dinamica familiei noastre este dificilă, putem lua în considerare o conversație în avans despre limite, planuri sau așteptări. Este important să le atragem atenția celor din jur asupra subiectelor față de care nu ne simțim confortabil.
Să creăm momente de conexiune cu sine: utilizând tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau jurnalizarea, putem rămâne ancorați în momentul prezent în situațiile în care emoțiile încep să se simtă copleșitoare.
Să creăm tradiții noi: fiecare zi este despre schimbare; noi cei de astăzi nu mai suntem noi cei de acum 10 ani sau 2 ani sau chiar de acum 2 luni. Dacă, de exemplu, vechile tradiții aduc amintiri dureroase, este important să creăm altele noi care să fie semnificative pentru noi cei de acum.
Să practicăm compasiunea de sine: să acceptăm și să respectăm faptul că este normal ca uneori să devenim triști sau furioși. Aceste emoții fac parte din natura umană și scopul nu este de a le anula sau nega, ci de a înțelege care este mesajul pe care încearcă să ni-l transmită.
Să limităm timpul petrecut pe rețelele de socializare: singurul lor scop (sau cel mai important scop al lor, din păcate) este să transmită nuanțe ale unor situații de fapt. Observând poze ale altor familii sau postările pe care le fac prietenii noștri virtuali este posibil să ne accentuăm starea de melancolie, tristețe, durere pe care o resimțim. Fiecare dintre noi este unic și pentru fiecare dintre noi, sensul evenimentelor din jur este dat de propriile filtre. Este de preferat să nu recurgem la niciun fel de comparații cu cei din jur pentru că acestea nu au niciun fond realist.
Să căutăm sprijin: dacă ceea ce simțim ni se pare a fi prea copleșitor pentru a fi ”dus” doar de noi înșine, este important să căutăm ajutor. Anumite persoane din anturajul nostru cu care ne simțim în siguranță, un membru al familiei față de care ne simțim apropiați și la care am găsit și în trecut afecțiune și susținere sau chiar și un psiholog sau un psihoterapeut, pot fi spriijinul nostru. Aceștia din urmă pot fi alături de noi într-un mod necondiționat, iar spațiul de comunicare care se crează este unul conținător și de încredere și asta ne va ajuta și pe noi să ne reglăm emoțional și să găsim sens în paleta noastră de trăiri.
Datele sunt clare. Singurătatea și izolarea socială sunt rele pentru noi oamenii, iar perioada sărbătorilor poate fi un motiv perfect pentru a încerca să vedem de ce anume avem nevoie pentru a fi bine. În acest sezon de sărbători (și nu numai acum) poate alegem să facem o prioritate din conectarea cu oamenii pe care îi iubim și care ne încarcă cu energie bună, cu energie creatoare de visuri și de proiecte și de dorințe de îndeplinit.
