01.
Care este diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru?
Diferența principala este aceea că psihiatrul are formare medicala, se ocupă în special de patologie și este abilitat să recomande tratament medicamentos. Psihologul poate avea specializări diverse și lucra în diferite domenii cum ar: transporturi, judiciar, organizațional, educațional, clinic.
02.
E ceva în neregulă cu mine dacă mă gândesc să vin la terapie?
Absolut deloc. Dimpotrivă, doar cei preocupați de starea lor de bine, care problematizează și conștientizează, iau decizia de a începe un proces psihoterapeutic. Pe lângă aceștia, există și clienți trimiși, în cazul celor cu patologii de tip clinic. Putem ieși din viață fară urme fizice evidente dar, cu greu putem trece prin viață fără ca aceasta să lase anumite urme emoționale. O criză care apare în existența ta: pierderea serviciului, ruperea unei relații amoroase, divorțul, îmbolnăvirea, pierderea unui membru al familiei sau orice fel de eveniment traumatic, te pot determina să căuți ajutorul psihoterapeutic. Pentru alții, alegerea de a începe ședințele de psihoterapie, este apogeul unui proces lent și lung, problema durează de mult timp și acum pare să fie momentul potrivit.
03.
Cât de des voi merge la terapie?
Depinde de timpul pe care poți să îl aloci căutării de soluții și bunăstării tale. În mod tradițional, întâlnirile sunt o dată pe săptămână și durează 50 de minute. În unele cazuri ele pot fi de două ori pe săptămână, de obicei la începutul terapiei, dar nu neapărat. În funcție de nevoia și așteptările tale, poți stabili împreună cu specialistul o frecvență a acestora.
04.
Ce se întâmplă daca nu pot ajunge la una sau mai multe ședințe programate?
Anulările și reprogramările se vor face cu cel puțin 24 de ore înainte de programare. Zilele și orele (re)programărilor se stabilesc de comun acord. Începând cu cea de a 2a ședință în care se anuleaza într-un timp mai scurt de 24h înainte de programare, se va achita contravaloarea ultimei ședințe programate.
05.
Am niște simptome și nu știu dacă sunt de competența unui psihiatru, ce pot să fac?
Cel mai bine este să te programezi la un consult psihiatric. De foarte multe ori simptome precum: palpitațiile, senzația de sufocare, amețeala, durerea cronică, disfuncția sexuală, oboseala, tulburările de concentrare, lipsa poftei de mâncare și altele, apar în contextul unui dezechilibru psihic. Inițial vom identifica simptomele tale, investigând toate dimensiunile vieții psihice (afectivitate, personalitate, alimentație, somn, cogniție, etc.), pentru a putea stabili un diagnostic complet. Ulterior, acordăm o bună bucată de timp consilierii și stabilirii unei legături între evenimentele din viața ta și apariția simptomelor psihice, în măsura în care ai disponibilitatea de a vorbi deschis.
06.
Care sunt exercițiile de bază pentru problemele de vorbire pe care le utilizează logopedul?
Există unele exerciții de bază pe care le executăm în majoritatea problemelor de limbaj. Acestea sunt: exerciții de respirație, exerciții de miogimnastică, exerciții cu logatomi. Acestea se folosesc în dislaliile profunde și simple (incapacitatea unui copil de a pronunța corect un sunet sau un grup de sunete), dar și în dizartrii (dificultăți ale vorbirii care nu sunt legate de afectarea limbii, buzelor sau a vălului palatin sau de comanda nervoasă a acestor organe) și rinolalii (vorbirea pe nas). Exercițiile pentru dezvoltarea aparatului fonoarticilator (nas, limbă, buze, palatul dur și moale) se folosesc în general in afecțiuni ale palatului și vălului palatin-Palatuschizis. Exercițiile pentru dezvoltarea auzului fonematic, claritatea și acuratețea sunetelor se folosesc în cazul hipoacuziilor, dar și în cazul în care copilul confundă sunete asemănătoare P-B. Atunci copilul repetă cuvinte care conțin aceste sunete ”pară-bară”, ”pat-bat”, ”pot-bot”, ”pune-bune”, etc.
07.
Sunt aceste servicii de terapie decontate de Casa de sănătate?
Din păcate, în Romania ședințele de psihoterapie sunt decontate doar în anumite cazuri și trebuie să fie însoțite de un diagnostic psihiatric. În clinica noastră ședințele de psihoterapie nu se decontează, dar încercam să fim alaturi de clienții noastri prin oferte și prețuri promoționale la anumite servicii.
08.
Care este diferența dintre un psiholog și un psihoterapeut?
Psihologul clinician este absolvent al facultății de psihologie specializat pe evaluarea și psihodiagnosticul problemelor psihice, evaluarea stării de sănătate mintală a diferitelor categorii de persoane, dar și intervenții scurte focalizate pe probleme specifice.
Psihoterapia se află la intersecția dintre medicina și psihologie. Spre deosebire de psiholog, psihoterapeutul este un psiholog care a urmat o specializare suplimentară: psihoterapia.
Psihoterapeutul poate trata diverse afecțiuni psihice (depresie, anxietate, tulburări de personalitate sau diagnostice severe cum ar fi schizofrenia sau bipolaritatea) prin metodele învățate în formarea pe care a urmat-o. În funcție de formarea psihologului, metodele de terapie sunt diferite dar au același scop, acela de a diminua simptomele negative ale afecțiunii.
09.
If I'm not a Romanian speaker, can I have an appointment?
Yes, if you don’t speak Romanian we can make you an appointment because our therapists are English speakers.
10.
Pot deveni dependent de psihoterpeut sau psihoterapie?
Scopul oricărei abordări terapeutice este de a îmbunătăți stima și siguranța de sine și de a crește nivelul de independența. De-a lungul timpului, poți simți că terapeutul este un real suport, însă aceasta reacție este una normala.
11.
De unde știu dacă terapia a avut succes sau nu?
La începutul terapiei, psihoterapeutul stabilește împreună cu clientul câteva obiective clare – „contractul terapeutic” care permite evaluarea progresului în timp. Ce înseamnă progres din punct de vedere psihologic? -Ți-ai explicat cauzele anumitor comportamente personale sau ale celorlalți. -Devii mai conștient de motivațiile care îți determină patternuri comportamentale sau relaționale. -Înțelegi dinamica emoțiilor, ce le generează, cum pot fi controlate. -Rezultatele mai pot însemna: dorința de a ieși din nou în oraș și de a socializa cu persoane noi, abilitatea de a te da jos din pat mai repede dimineața, o energie mai bună pe parcursul zilei, dorința de a încerca experiențe noi, recăpătarea poftei de mâncare, un somn liniștit, o mai bună organizare a timpului, lipsa stării de anxietate, armonia în relațiile personale ș.a.m.d.
12.
Când facem diferența între stâlcitul cuvintelor și o problemă reală?
La vârstă de 3 ani copilul ar trebui să comunice utilizând propoziții, să aibă un vocabular care să îi permită să povestească despre experiențele de peste zi, să își comunice nevoile, dorințele și sentimentele. Copiii care întâmpină dificultăți în planul exprimării verbale, nu reușesc să se facă ușor înțeleși, cuvintele pe care le emit sunt foarte stâlcite, inversează sau înlocuiesc sunete/silabe la nivelul cuvintelor, nu formulează propoziții, „stâlcitul acela drăgălaș” la care faceți referire, reprezintă o problemă. De la această vârstă nu ar trebui să încurajam vorbirea defectuoasă a copilui, aratându-ne amuzați de modul cum stâlcește cuvintele, pentru că riscăm să consolidăm un mod de a pronunță greșit. Cele mai frecvente probleme de vorbire sunt dislaliile- copiii care vin la evaluare nu reușesc să pronunțe corect unul sau mai multe sunete. O altă categorie de copii care încep intervenția logopedică sunt cei cu întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv.
Nu ai găsit răspunsul pe care îl căutai?