Tulburările psihice – predispoziția fiecărui gen. Factorii care le provoacă, categorii și simptomele comune ale acestora

Tulburările psihice ne introduc într-o lume extrem de complexă, vastă și cu multe variabile care trebuie luate în considerare pentru a le putea înțelege sau defini. Atunci când ne referim la tulburările psihice, ne referim de fapt la un concept larg deoarece ele pot afecta modul în care simțim, gândim sau ne comportăm. 

În două dintre cele mai importante tratate care se referă la tuburările psihice, mai exact ”Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale” (DSM) al Asociației Americane de Psihiatrie și „Clasificarea tulburărilor mintale și de comportament” (ICD) a Organizației Mondiale a Sănătății, tulburarea reprezintă: „un set de simptome sau comportamente recognoscibile clinic, asociate în majoritatea cazurilor, cu disconfort sau interferență în funcționarea persoanei”. 

Tulburările psihice sunt împărțite de către specialiști în două mari categorii: nevroze și psihoze. Din prima categorie fac parte acele afecțiuni psihice care sunt considerate vindecabile sau tranzitorii, iar în cea de-a doua categorie sunt incluse tulburările (maladiile) care nu se vindecă niciodată, ci doar se pot ameliora.

Studiile ne arată că 27% din populația adultă a Uniunii Europene a fost afectată de cel puțin o tulburare mintală în ultimele 12 luni. Mai mult decât atât, incidența tulburărilor psihice la nivel mondial a trecut de procentul de 33% (unele estimări ajung chiar și la un procent de 44%), iar asta înseamnă că peste puțin timp vom putea spune că o persoană din două va ajunge să sufere de o tulburare psihică pe parcursul vieții, adică ne apropiem de un procent de 50%. Tulburările psihice sunt foarte ”grele”. În-afara tabloului clinic, simptomatologic și a implicațiilor evidente pe care le are asupra celor în cauză, acestea vin și cu foarte multă stigmatizare. Societatea vede boala psihică ca pe o afecțiune reprobabilă, rușinoasă, iar reticența oamenilor de a lua parte la integrarea celor care suferă de astfel de afecțiuni este cât se poate de palpabilă și evidentă. Prejudecățile ne pot dicta existența.

Factorii care pot determina tulburările psihice

Părerea specialiștilor ne spune că atunci când încercăm să înțelegem tulburările psihice, cauzele care le determină sunt importante în procente diferite. Specialiștii în psihiatrie spun că bolile psihice pot apărea indiferent de vârstă, gen sau statut social. 

Asta înseamnă că nu se poate exclude nicio categorie de factori determinanți și anume:

• factorii psihologici (traumele psihologice, neglijarea, pierderea timpurie a unui părinte sau îngrijitor), 
• factorii culturali,
• factorii sociali (de exemplu, rolurile de gen care sunt promovate de societate și acceptate din punct de vedere social)
• factorii de mediu (sărăcia, dificultățile financiare, stresul la locul de muncă)
• factorii de gen (de exemplu, biochimia creierului care influențează în mod direct predispoziția femeilor și a bărbaților la anumite tulburări psihice); 
• factorii genetici (sunt tulburări psihice care au o incidență mai mare dacă unul din părinți a suferit de aceiași tulburare) 

În cazul mai multor tulburări psihice există o diferență evidentă asupra categorisirii în funcție de gen. 

Tulburările psihice – predispoziția fiecărui gen

Care ar fi unele aspecte de luat în considerare atunci când ne referim la bărbații/ femeile care suferă de afecțiuni psihice?

• Tulburările de consum de substanțe (femei – un procent de aproximativ 1,3%, bărbați – un procent de aproximativ 5,6%)
• Tulburările psihotice – estimările realizate în urma studiilor sunt aproape identice ca procent la ambele sexe, iar celelalte categorii de tulburări psihice afectează în principiu de două ori mai multe femei decât bărbați. De exemplu, în ceea ce privește schizofrenia, ambele sexe prezintă un risc egal de dezvoltare, cu toate că bărbații tind să dezvolte schizofrenia cu 3-4 ani mai devreme decât femeile. Vârsta critică de instalare a schizofreniei este 15-25 de ani pentru bărbați și 25-30 de ani pentru femei. Femeile prezintă o a doua perioadă critică atunci când se apropie de vârsta de 40 ani.
• Tulburările somatoforme și anxietatea sunt cele mai frecvente tulburări care apar la femei, iar acestea sunt urmate de tulburările de dispoziție și dependențe, altele însă decât cele de alcool. Tulburările de anxietate reprezintă de fapt cea mai răspândită tulburare mentală la adulți, iar dacă facem repartiția pe sexe, observăm faptul că acestea afectează de două ori mai multe femei decât bărbați. Hormonii feminini, în special estrogenul și progesteronul, pot avea, de asemenea, un rol critic în neurobiologia tulburărilor de anxietate. Prin prisma acestor hormoni și a influenței pe care o au la nivel biochimic, se explică și modificările legate de severitate a simptomelor anxioase observate în timpul diferitelor faze de reproducere la femei. 
• Tulburarea depresivă majoră este din nou mai mare la femei decât la bărbați, având următoarele procente: 5,5% și respectiv 3,2%. Această tulburare este de peste două ori mai răspândită la femeile tinere decât la bărbați (în intervalul de vârsta 14–25 ani), iar acest raport scade odată cu vârsta. Studiile ne arată că înainte de vârsta pubertății, fetele și băieții prezintă procente similare de depresie, iar rata este probabil chiar mai mare la băieți. Însă la vârste mai mari de 65 de ani, atât bărbații, cât și femeile prezintă o scădere a ratei depresiei, iar prevalența devine similară între sexe.  
• Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, aproximativ 10% dintre femeile însărcinate și 13% dintre femeile care tocmai au născut prezintă o tulburare mentală, în primul rând depresie. Tot în continuarea acestor studii, s-a demonstrat că acei copii ai căror mame suferă de depresie post-partum suferă întârzieri în dezvoltarea abilităţilor mentale şi de comportament.
• Tulburarea obsesiv-compulsivă se manifestă în egală măsurâ atât la bărbați, cât și la femei și afectează aproximativ 2% din populație.
• Datele din Centrul Național pentru PTSD (sindromul post-traumatic) ne arată că aproximativ 60% dintre bărbați și 50% dintre femei experimentează un eveniment traumatic la un moment dat în viața lor;
• Potrivit institutului Național de Sănătate Mintală din Statele Unite, tulburarea bipolară afectează 2,8% din populația adultă. Tulburarea se caracterizează prin schimbări semnificative ale nivelului de dispoziție și de energie, astfel încât ele influențează vizibil capacitatea de a efectua sarcini obișnuite, cotidiene. Atunci când pacienții sunt împărțiți pe sexe, observăm că sunt afectati putin mai mult bărbații (2,9%) decât femeile (2,8%). Totodată, bărbatii sunt la fel de vulnerabili la tulburarea bipolară ca și femeile, atât la adolescență, cât și la maturitate. În majoritatea cazurilor, evoluția tinde să fie una cronică cu recăderi, bărbații fiind mai predispusi către o evoluție cronică comparativ cu femeile;
• Anorexia nervoasă sau doar simplu, anorexie face parte din tulburările de alimentatie și este caracterizată printr-o greutate corporală anormal de scăzută acompaniată de frica intensă de a câștiga în greutate. De asemenea, persoanele în cauză au o percepție distorsionată asupra propriei greutăți. În principal, această tulburare afectează femeile, dar există și cazuri de bărbați anorexici.
• Tulburarea narcisică sau personalitatea narcisistă apare mai ales la bărbați și este calculată ca fiind prezentă la 1% din populație. Având caracteristica altor tulburări de personalitate, narcisismul se diminuează ca intensitate odată cu vârsta, astfel că mulți indivizi vor experimenta cele mai extreme simptome până la vârsta de 40 – 50 de ani.
• Tulburarea de personalitate borderline (BPD), cunoscută și sub denumirea de tulburarea de personalitate instabilă emoțional (EUPD) reprezintă un ”tipar pe termen lung de comportament anormal caracterizat prin relații instabile cu alte persoane, simț instabil al sinelui și emoții instabile” (Wikipedia). Această afecțiune psihică este diagnosticată în proporție de 75% la femei. Procentul este însă combătut de cercetări recente care ca și în cazul altor afecțiuni psihice precum tulburarea de personalitate histrionica sau antisocială arată că nu se poate vorbi despre o predispozitie a femeilor în fața acestei tulburări. 

Simptomele tulburările psihice

În anumite cazuri, simptomele unei boli psihice apar inițial sub forma unor probleme fizice, precum dureri de stomac, dureri de spate sau insomnie.

O parte din aceste tulburări prezintă anumite simptome comune, cum ar fi:

• apetit alimentar redus sau excesiv;
• modificari extreme in starea de spirit
• insomnie sau hipersomnie (doarme prea mult);
• izolare de familie, prieteni sau activitati
• renunțarea la activitățile obișnuite și la hobby-uri;
• stare permanentă de oboseală;
• lipsă a empatiei;
• dureri inexplicabile din punct de vedere medical;
• schimbari bruste ale dispozitiei
• lipsa speranței, stare de neajutorare;
• posibile halucinații vizuale, auditive (voci pe care nu le poate opri)
• consum de droguri sau alcool;
• sentimente de confuzie, iritabilitate, furie, anxietate, tristețe sau spaimă;
• gânduri neplăcute, recurente, ce nu pot fi controlate;
• gânduri suicidare;
• dificultatea sau imposibilitatea desfășurării activităților și sarcinilor de zi cu zi.

Oricare ar fi incidența pe sexe, tulburările psihice aduc suferință de necuprins în viața celor care le au. Sunt necesare cercetări suplimentare care să se concentreze și pe mai departe asupra intervențiilor și tratamentului acestor tulburări, ținând cont de diferențele neuro-psiho-biologice dintre sexe. Tocmai de aceea serviciile de Psihiatrie online și/sau suport Psihoterapie individuala sunt deosebit de importante pentru a menține o calitate a vieții și o funcționalitate bună.

Durerea și rătăcirea pe care le resimt nu pot fi definite prin cuvinte, ci doar prin conexiune cu propriul sine și cu cei dragi, iar importanța acestei conexiuni este cea care ne va aminti mereu că și ”în cele mai întunecate momente ale noastre trebuie să ne concentrăm pentru a vedea lumina”. (Aristotel)