Rezoluții, idei despre cum ne dorim să arate viața în noul an, presiune socială, presiune pusă de noi înșine pe proprii umeri, senzația că de data asta vom face lucrurile să ne iasă, mese mai mai mult sau mai puțin reușite cu familia… Toate acestea rulează în mințile noastre încă de la începutul sezonului sărbătorilor de iarnă. Pare ca și cum această perioadă a anului are un fel de curs al ei propriu care ne propulsează în tot felul de stări și emoții și în urma căreia, de cele mai multe ori și majoritatea dintre noi, experimentăm o senzație ciclică de apatie și de tristețe pe care ne este imposibil să nu o recunoaștem an de an.
Putem experimenta disconfort emoțional, nostalgie sau o creștere a stresului atunci când ne întoarcem la rutina obișnuită, la locul de muncă sau la studii. Depresia post-vacanță nu este o afecțiune recunoscută clinic, ci se referă la starea depresivă pe care o putem experimenta după întoarcerea din vacanță. Sindromul post-vacanță, blues post-vacanță sau sindrom de vacanță a apărut pentru prima dată ca un concept în anii 1950.
Potrivit Alianței Naționale pentru Boli Mintale, 64% dintre oameni raportează că sunt afectați de depresia din timpul sărbătorilor și este cel mai adesea declanșată de stresul financiar, emoțional și fizic al sezonului. Există relativ puține cercetări pe această temă, dar consensul în rândul experților este că scăderea adrenalinei în urma perioadei agitate din perioada sărbătorilor este principalul vinovat. Princeton, psiholog clinic cu sediul în NJ Dr. Eileen Kennedy-Moore sugerează că retragerea bruscă a hormonilor de stres după un eveniment major, fie că este vorba de o nuntă, un termen important sau de sărbători, poate avea un impact profund asupra bunăstării noastre biologice și psihologice. Tot potrivit Alianței Naționale pentru Boli Mintale (NAMI), aproximativ 24% dintre persoanele cu o boală psihică diagnosticată constată că sărbătorile fac ca starea lor să fie mult mai gravă și 40% se simt mult mai rău. De exemplu, cele mai dificile luni pentru persoanele cu tulburare afectivă szonieră (un tip de depresie) din Statele Unite tind să fie ianuarie și februarie, potrivit Asociației Americane de Psihiatrie.
Deși poate este un mit că sinuciderile cresc în jurul sărbătorilor, un studiu publicat în 2014 în Jurnalul de Medicină de Urgență a constatat că ziua de Anul Nou a fost asociată cu cel mai mare număr de ingerări de otrăvuri cu intenție suicidară… Și parcă aceste statistici ne fac să fim mai conștienți că unele mituri au drept sursă viața reală.
Ce se întâmplă de fapt cu noi în perioada sărbătorilor de iarnă?
Deși a fi în vacanță poate ajuta la ameliorarea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit, efectele pozitive nu pot dura întotdeauna la întoarcerea acasă sau după ce perioada sărbătorilor se termină. Pentru mulți dintre noi, sărbătorile aduc atât bucurie intensă, cât și mult stres. Depresia și anxietatea sunt mai mult decât prezente în viețile multora dintre noi, cu precădere în timpul sau după sezonul sărbătorilor de iarnă. Cum ne dăm seama de ceea ce se întâmplă cu noi? Este posibil să experimentăm o serie de gânduri și emoții negative precum:
• Un sentiment de copleșire legat de cumpărături, gătit, curățenie, decorarea casei și alegerea activităților de divertisment pentru noi sau pentru familia noastră.
• Mulți dintre noi simțim presiunea de a face lucrurile perfecte. O masă perfectă, mâncare multă și delicioasă și pentru toate gusturile, cadouri alese cu grijă și atenție pentru cei dragi. Vedem sărbători perfecte în mass-media și ne simțim obligați sau dornici să căutăm perfecțiunea și pentru noi înșine.
• S-ar putea să experimentăm inadecvare atunci când ne comparăm cu ceilalți. Întâlnirile cu familia pot evidenția personalitatea anumitor membrii pe care poate îi admirăm și ajungem să ne simțim insuficienți în urma comparației cu ei.
• Sărbătorile sunt adesea o perioadă de stres financiar. Cheltuielile se adună și ne putem simți obligați să cumpărăm cadouri dincolo de bugetul nostru. De multe ori simţim presiune și stres deoarece vrem să ne ascundem dificultățile financiare de ochii familiei şi a prietenilor.
• Mulți dintre noi ne confruntăm cu singurătate în timpul sărbătorilor. Este posibil să fi pierdut o persoană iubită, să fi trecut printr-un divorț sau să ne simțim singuri sau deconectați. În timpul sărbătorilor, singurătatea resimțită poate atinge cote maxime și ne poate face să ne simțim inadecvați și să alegem să ne retragem emoțional, chiar dacă poate uneori avem persoane dragi în jurul nostru. Lupta se dă dincolo de ochii celorlalți.
• Dacă avem relații provocatoare cu membrii familiei, întâlnirea cu ei la masa de sărbători poate crește senzația de stres.
• Dieta joacă un rol extrem de important în modul în care ne simțim zi de zi. Dietele pe bază de zahăr și alcool pe care mulți dintre noi le avem în timpul sărbătorilor ar putea fi, de asemenea, un factor al stării noastre psihice. Alcoolul este un deprimant recunoscut pe scară largă, iar cercetările au legat, de asemenea, alimentele junk de depresie. În mod deloc surprinzător, după o perioadă lungă de supraindulgență legat de modul în care ne alimentăm, s-ar putea să nu ne simțim cel mai bine.
Creierul nostru exagerează realităţile vieţii de zi cu zi, iar de foarte mult ori întoarcerea la lumesc pare disproporționat de mult mai anxioasă și deprimantă decât este de fapt. Haosul care se crează în jurul sărbătorilor de iarnă ne scoate din acest lumesc și revenirea este greoaie și o resimțim majoritatea dintre noi.
Depresia post-vacanță poate apărea din mai multe motive. Deși cercetările au constatat că vacanțele și perioada sărbătorilor pot ajuta la îmbunătățirea stării de spirit, la reducerea stresului mental și la creșterea satisfacției vieții, efectele pozitive pot dispărea în prima săptămână de revenire la viața de zi cu zi. La întoarcerea acasă, putem simți presiunea de a reveni imediat la locul de muncă și la rutina zilnică, ceea ce ne poate provoca creșterea din nou a stresului mental. Într-un studiu din 2020 pe 60 de lucrători, cercetătorii au măsurat schimbările psihologice care au avut loc înainte, în timpul și după vacanță. Nu a existat nicio schimbare în emoțiile negative, stres și agresiune înainte de vacanță, dar toate acestea au scăzut semnificativ după aceea. Cercetătorii au descoperit că unele beneficii au apărut numai la persoanele cu stres scăzut la locul de muncă. La unii oameni, stresul de la locul de muncă părea să se răspândească în perioadele de dinainte și de după vacanță, ceea ce poate reduce efectele pozitive ale perioadei de repaus, de vacanță.
Simptomele depresiei post-vacanță pot interfera cu viața noastră de zi cu zi, inclusiv cu relațiile personale și performanța. Putem prezenta următoarele simptome:
• anxietate vagă
• iritabilitate crescută
• senzație de nostalgie
• dificultate legate de somn
• disconfort general sau neliniște
Cum reușim să ne confortăm după perioada sărbătorilor de iarnă?
Unele teorii despre depresia post-vacanță includ necesitatea de a face ajustări între vacanță și rutina vieții de zi cu zi. De exemplu, când ne întoarcem dintr-o altă țară, putem avea nevoie să ne reintegrăm treptat în viața de zi cu zi și în societate. Stresul la locul de muncă sau la școală poate contribui la depresia post-vacanță. Vacanțele pot oferi o evadare dintr-o situație stresantă, cum ar fi conflictul sau hărțuirea la locul de muncă cu care trebuie să se confruntăm atunci când ne întoarcem.
Putem lua măsuri pentru a schimba modul în care trecem de la perioada sărbătorilor înapoi la viața noastră obișnuită. Și cum facem asta, mai exact?
ne permitem o zi sau două să ne readaptăm la viața noastră obișnuită, într-un ritm lent și confortabil pentru noi
revenim la un program regulat de somn și la respectarea regulilor alimentare
planificăm activități de petrecere a timpului liber sau sociale plăcute
ne menținem activitatea fizică regulată sau începem să o introducem treptat în viața noastră
practicăm tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau terapia prin scris care ne ajută să ne punem emoțiile și stările pe hârtie și ne dă senzația de control asupra propriei vieți
creăm limite sănătoase în viața profesională și personală astfel încât să nu ajungem să preluăm din stările și emoțiile celor din jur și să nu ne aruncăm direct în interacțiuni conflictuale cu cei din jurul nostru
alegem să fim blânzi cu noi, să ne ascultăm corpul și să facem în fiecare zi lucruri mărunte care ne crează o stare de bine
alegem să facem lucrurile puțin mai diferit față de cum obișnuiam să le facem; de exemplu, dacă avem anumite rezoluții pe o listă, să încercăm să le luăm pe fiecare în parte, să înțelegem care este acțiunea care ne poate ajuta în îndeplinirea ei și să ne dăm timp să facem asta, fără presiune
să alegem să ne cunoaștem viața interioară și să fim mai bine cu noi înșine; putem face asta alături de un psiholog sau un psihoterapeut care vor lua rolul de ghid spre lumea din interiorul nostru; o altfel de cunoaștere și recunoaștere, ne ve aduce resurse, ne va motiva, va da noi sensuri și o altă perspectivă asupra vieții noastre